Stațiune eco-friendly și hub pentru cercetare: Agigea, prima Staţie de studiu a migraţiei păsărilor din România, într-o continuă dezvoltare

0
1090
Emanuel Ștefan Baltag, coordonatorul Staţiunii Biologice Marine „prof. dr. Ioan Borcea” din Agigea

Staţiunea Biologică Marină “prof. dr. Ioan Borcea” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași adăposteşte în incinta sa o arie naturală protejată, unică pentru România, “Dunele marine de la Agigea” (ROSCI0073), fiind în fruntea progreselor ecologice utilizând echipamente de economisire a energiei: boilere solare. Pe viitor se dorește montarea unor panouri solare. Discutăm despre o stațiune eco-friendly, cu hub de cercetare. Turiștii sunt atrași ca un magnet de Stațiunea de Cercetare.  Aici există și o Sală cu pești conservați din Marea Neagră. Va fi amenajat și un muzeu în aer liber, dar și un Laborator interdisciplinar de cercetare a mediului marin și a atmosferei terestre marine.

 Localitatea Agigea adăpostește prima Stație de studiu a migrației păsărilor cu activitate permanentă din România. Această Stație de Inelare a Păsărilor, cum este cunoscută de către specialiști, și-a început activitatea în 30 aprilie 2018, fiind singurul centru de studiu al migrației cu activitate permanentă din România, și unul din puținele din Europa de Est. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate, astfel că după 5 specii rare pentru România, înregistrate în toamna lui 2018, în primăvara anului trecut au fost gata și datele primelor recapturi.

Pitulice mică (Agigea)

Mai întâi, o pitulice mică (Phylloscopus collybita), inelată la Stația de Inelare de la Agigea în 30 septembrie 2018 a fost recapturată lângă Ankara (Turcia) pe 07 aprilie 2019. Această pasăre a plecat spre cartierele de iernare din Africa, fiind capturată la Agigea pe acest drum, iar apoi recapturată la întoarcere după 189 de zile, lângă Ankara. Pe 29 aprilie 2019 a fost recapturată la Stația de Inelare de la Agigea un alt exemplar de pitulice mică cu inel din Tel-Aviv, Israel. Acest exemplar a fost inelat la Hazerim, Israel în 20 martie 2018. Practic, această pasăre a fost recapturată după 405 zile, perioadă în care s-a reîntors în ariile de cuibărit din Europa sau Asia, după care a plecat în cartierele de iernare din Africa și la întoarcerea în Europa a fost recapturată la Agigea. Pentru că numărul de recapturări este foarte mic pentru Europa de Est, aceste date sunt extrem de importante pentru a construi „puzzle-ul” migrației păsărilor de talie mică în această regiune. Stația de inelare de la Agigea desfășoară în paralel mai multe studii conexe cu studiul migrației păsărilor, abordând aspecte ecotoxicologice, de distribuție a zoonozelor, influența schimbărilor climatice, etologice, ecologice, fiind în prezent într-o continuă dezvoltare.

Înfiinţată în anul 1926 de eminentul zoolog, prof. dr. Ioan Borcea, staţiunea Biologică Marină a devenit, în timp, una dintre cele mai active şi dezvoltate staţiuni de la Marea Neagră şi o şcoală pentru biologia românească. Staţiunea de Cercetare are 3 clădiri, în care sunt amenajate un laborator de ecologie marină, un laborator de ornitologie, o sală de cursuri pentru studenți cu rețea de calculatoare, un Muzeu al Mării Negre, o bibliotecă de specialitate, şi dormitoarele amenajate pentru studenţi, cadre didactice şi cercetători, cu o capacitate de 100 de locuri. Laboratoarele Stațiunii de cercetare sunt dotate cu echipamente de cercetare fiind utilizate în prezent atât de cercetători cât și de studenții ce își desfășoară aici studiile pentru programele de licență, master și doctorat.

Dotările Stațiunii de cercetare sunt completate de ambarcațiunea marină „prof. dr. Ioan Borcea” ce permite cercetarea ecosistemelor marine în toate tipurile de faciesuri. Staţiunea de Cercetare este deschisă în tot timpul anului pentru studenţii şi cercetătorii care urmăresc anumite aspecte ale ecosistemelor marine şi terestre. În timpul anului se pot organiza la Agigea tabere studenţeşti, workshopuri, cursuri de vară, tabere de creaţie şi alte activităţi, în funcţie de solicitări. Aici ajung studenţi de la universităţile din Bucureşti, Timişoara, Piteşti, Suceava, Galaţi, Bacău, Chişinău și Iaşi. Tot aici au ajuns și studenţi din Franţa şi din Germania. Numai că anul acesta a fost suspendată practica pentru studenți, în stațiune având acces numai cercetătorii. Motivul? Pandemia de COVID-19!

Staţiunea din Agigea a fost foarte mult timp inactivă. Noi am avut doar un mini-laborator de zoologie marină, care funcţiona doar pentru colectare de probe şi triere de probe. Noi nu puteam să facem analize de probe aici”, a declarat, pentru Focus Press, CS III Emanuel Ștefan Baltag, coordonatorul Staţiunii Biologice Marine „prof. dr. Ioan Borcea” din Agigea. De ce? Pentru că în perioada comunistă staţiunea a pierdut laboratoarele vechi şi nu a mai avut alte laboratoare.

 “Cu timpul am început să ne dezvoltăm, numai că nu se putea face un laborator cu adevărat bun din fonduri proprii, ci aveam nevoie de o finanţare prin care să putem achiziţiona aparatură de cercetare aşa cum este necesar în orice staţiune modernă. Prin această finanţare noi vom deschide acest laborator interdisciplinar. Este mai mult decât era planificat la început. Fiind o Universitate foarte mare, având şi Fizica şi Chimia, cu care putem să lucrăm, a fost o oportunitate foarte bună”, susţine coordonatorul Emanuel Ştefan Baltag. Staţiunea din Agigea atrage studenţi din toate colţurile lumii. “La noi ajung studenţi de la universităţile din Bucureşti, Timişoara, Piteşti, Suceava, Galaţi, Bacău, Chişinău și mai ales din Iaşi. Am avut studenţi şi din Franţa şi din Germania. Am avut studenţi de peste tot. Foarte mulţi studenţi de la principalele universităţi din România îşi fac practica aici timp de 7-10 zile. Inclusiv din Constanţa avem studenţi, numai că ei vin şi fac practică, dar nu stau în cadrul staţiunii foarte mult”, ne-a explicat coordonatorul Staţiunii de Cercetare de la Agigea.

Studenţii din România şi din străinătate, cazaţi la Agigea

Staţiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” din Agigea are şi capacitate de cazare. Grupurile mari de studenţi se pot caza aici. “Până în 100 de studenţi putem să cazăm. Ei stau aici şi îşi derulează practicile”, susţine coordonatorul. Ioan Borcea Staţiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” din Agigea are şi capacitate de cazare. Grupurile mari de studenţi se pot caza aici. “Până în 100 de studenţi putem să cazăm. Ei stau aici şi îşi derulează practicile”, susţine coordonatorul.

Ce înseamnă practica?

Practica înseamnă aplicarea cunoştinţelor dobândite în cursul anului universitar de către student în laboratoarele Staţiunii de Cercetare.

Noi avem acel laborator mic de zoologie marină, dar şi unul de ornitologie -ştiinţa care studiază păsările. Stundeţii făceau practică în aceste două laboratoare, iar acum, cu această finanţare, vor putea să ne dezvoltăm”, a mai adăugat coordonatorul Baltag.

Robot subacvatic de colectat probe şi aparate de studiere a ecosistemelor marine

Cât despre aparatura ce urmează să fie achiziţionată pentru Laboratorul interdisciplinar de cercetare a mediului marin şi a atmosferei terestre marine, reprezentantul staţiunii susţine că este una foarte complexă: “Sunt mai multe laboratoare integrate în unul singur. Stucturile de Chimie studiază partea cu toxicitate, de aerosoli, din acest mediu marin sau litoral, pentru că noi suntem amplasaţi la 400 de metri față de mare. Vom avea aparate de studiere a ecosistemelor marine efective, respectiv robt subacvatic de colectat probe, costume de scafandru performante ca să putem să colectăm probe din mare din regiunile în care facem studii. Vom avea mai multe aparate de ecotoxicitate prin care să putem studia pesticidele, insecticidele care sunt în mare sau în mediu, microplasticile – probabil cea mai mare poluare pe care încă nu o cunoaştem, dar care este de ultimă oră şi va fi destul de periculoasă şi se pare că foarte multe din afecţiunile organelor se datorează acestui tip de poluare. Practiv vom putea să aliniem studiile pe care le facem noi la un nivel la care trebuie să fie orice studiu de acest fel din Europa”.

Laborator interdisciplinar de cercetare a mediului marin și a atmosferei terestre marine

Menţionăm că proiectul ar avea o durată de 36 de luni. “Proiectul acesta are o durată de 3 ani. Aşteptăm să fie semnată contractul de finanţare şi apoi, pas cu pas, vom pregăti laboratoarele, pentru că orice tip de laborator de tipul acesta trebuie pregătit. Trebuie să facem modificări, să ştim unde vom amplasa prizele, unde vor fi echipamentele, mobilierul şi în ultima fază, probabil peste doi ani, va veni şi echipamentele. Până atunci trebuie să facem toate pregătirile. Reţeaua electrică nu este adaptată pentru acele tipuri de echipamente. Îi trebuie o anumită securitate. Sunt câteva lucrări pregătitoare care vor începe. Pe măsură ce lucrările sunt gata vom aduce şi echipamentele. Când va fi gata laboratorul va fi şi testat, să știm că funcționează cum trebuie”, susține cercetătorul științific Ștefan Baltag.

Stațiunea de cercetare este într-o continuă dezvoltare

De precizat faptul că la Agigea a început montarea boilerelor solare la stațiune. Acestea au rolul preluării necesarului de apă caldă pentru Pavilionul Central și anexa “Dispensar” pe timpul sezonului cald. 

“Lucrările de care vorbiți nu fac parte din acest proiect. Staţiunea este destul de mare. Noi avem trei clădiri aici. Avem capacitate de 100 de locuri de cazare. Vrem să aducem staţiunea la un nivel eco-friendly. Tot ce facem la staţiune vrem să dezvoltăm într-o linie în care să arătăm că vrem să protejăm mediul şi că ne pasă de mediu şi să fie şi un exemplu pentru ceilalţi care vin aici. Mulţi dintre ei vor lucra în domeniul biologiei. Încercăm să ne schimbăm tehnologiile vechi de aici cu unele mai noi. De aceea montăm boilerele solare. Asta înseamnă că numai consumăm energie pentru a încălzi apa. După care vom trece la panouri solare, pentru producerea de energie. Suntem într-o continua dezvoltare”, susţine coordonatorul.

Agigea, prima staţie de studiu a migraţiei păsărilor din România

Staţiunea din Agigea a fost mult timp inactivă. “Din 1992 a devenit activă pentru practicile studenţeşti, dar a mers mai mult pentru practici de bază. Nu făceau studii aprofundate aici, ci mai mult colectau probe pe care le trimiteau la universităţile de unde veneau cercetătorii. De doi ani avem şi singura staţie de studiu a migraţiei păsărilor din România. În 2018 am înfiinţat această staţie. Suntem activi tot timpul anului. Suntem singura staţie de studiu a migraţiei păsărilor de la Marea Neagră, staţie care este activă tot timpul anului. În ultimii doi ani ne-am axat pe aceasta parte şi acum vrem să dezvoltăm mai multe segmente. Cu cât construiești baza mai solită, cu atât poţi să dezvolţi şi alte segmente”, potrivit coordonatorului.

Sală cu pești conservați din Marea Neagră și muzeu în aer liber

De asemenea, lucrările de refacere a sălii muzeu/workshop au ajuns la final. “Sala muzeului este terminată. Este o sală de curs pentru studenţi în care avem şi exponate. Ne propunem să facem şi o educaţie pentru publicul larg. De multe ori oamenii care ajung la mare nu au prea multe opţiuni şi vin să ne viziteze. Uneori nu avem timp să mergem cu ei şi să le explicăm şi facem aceste mini muzee. Avem o sală cu peşti conservaţi din Marea Neagră. Acum lucrăm la un muzeu exterior, în aer liber, în care să avem structuri prietenoase cu mediul. Ce înseamnă asta? Cuiburi artificiale, o casă de arici. Lucruri pe care oricine şi le poate face în curte şi noi să le dăm ca exemplu. La fiecare vrem să punem informaţiile în aşa fel încât oamenii dacă vor îşi pot face fotografii şi să-și facă și ei acasă sau îşi pot comanda”, conform coordonatorului Stațiunii de Cercetare.

Turiștii sunt interesați de Stațiunea de Cercetare

Staţiunea de Cercetare este vizitată annual de sute de turişti. “Mai puţin anul acesta. Acum este o situație specială și  am avut foarte mult timp staţiunea închisă pentru public, dar în anii anteriori veneau sute de turişti să viziteze staţiunea. Aici avem şi dunele marine de la Agigea, rezervaţie ştiinţifică destul de specială. A rămas cam singura din zona de litoral, exceptând Delta Dunării care implică un alt tip de ecosistem. Vin foarte mulţi oameni şi vor să viziteze”, ne-a explicat coordonatorul. Reprezentanţii staţiunii pregătesc un proiect inclusiv pentru dunele marine, privind implementarea unui plan de management. “Încercăm să le facem mai vizitabile, să le oferim mai multe informaţii turiştilor”, susține cercetătorul știintific Baltag.

Pandemia de COVID -19 îi ţine pe studenţi departe de staţiunea de la Agigea. Cercetarea se face la un alt nivel

Din cauza pandemiei de COVID-19, stundenţii nu vor mai face practică anul acesta la Agigea. Erau programate cinci grupuri de studenţi de la universităţile din Galaţi, Suceava, Bucureşti, Timişoara şi Piteşti. Practica a fost anulată şi nu se ştie când va fi reluată. “Anul acesta au fost anulate toate grupurile de studenţi. Universităţile au suspendat activitatea cu studenţii până în septembre. Grupurile de studenţi veneau în lunile mai, iunie şi iulie. Anul acesta nu vom avea studenţi în practică, dar noi facem partea de cercetare cu personalul nostru şi cu personalul de cercetare de la  celelalte instituţii din ţară. Noi nu colaborăm numai cu universităţi, ci şi cu instituţiile sau ONG-urile care fac cercetare. Noi acum funcţionăm ca un hub pentru cercetare.  Dacă ei vin cu un proiect şi noi le spunem că avem aparatura necesară şi că putem să facem faţă și că acceptăm ei vin şi lucrează aici. În situația aceasta (de pandemie –n.r.) staţiunea este deschisă pentru cercetători şi ei pot să vină să facă în continuare cercetările pe care le aveam deja în colaborare cu ei. Cercetare am făcut pe tot parcursul pandemiei, doar că am închis stațiunea pentru cei din exterior. Am stat izolați aici. A fost liniște și ne-a ajutat pe partea de cercetare. Sperăm ca oamenii să înțeleagă că este virusul există  și că trebuie să aibă grijă și să păstreze aceste reguli minime în așa fel încât să ne putem bucura cu toții de o viață normală”, a declarat coordonatorul Stațiunii de Cercetare. Menționăm că Staţiunea Biologică Marină „prof. dr. Ioan Borcea” Agigea este situată la 10 km de municipiul Constanţa şi la 1 km de oraşul Eforie, fiind amplasată pe malul Mării Negre în apropiere de deschiderea Canalului Dunăre-Marea Neagră în mare şi lângă „zona liberă” din Portul Agigea -Constanţa Sud.  

Cine este coordonatorul Emanuel Ștefan Baltag?

Coordonatorul Stațiunii Biologice Marine “Prof. dr. Ioan Borcea” din Agigea este pasionat de ornitologie încă din Școala Generală. Emanuel Ștefan Baltag este absolventul Facultății de Biologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Tot aici a făcut și masterul în Biodiversitate și Productivitatea Ecosistemelor, iar temele doctoratului și post-doctoratului s-au axat pe ecologia păsărilor răpitoare de zi. Coordonatorul Ștațiunii de Cercetare este pasionat de păsări și natură în general, chiar dacă în ultima perioadă se ocupă predominant de modelare spațială de date, statistică spațială, selectivitatea habitatului, sisteme și metode de monitorizare și analize populaționale, influențele climatice asupra migrației păsărilor și ecotoxicologie. În prezent este cercetător științific (CS III) la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, precum și coordonatorul Stațiunii Biologice Marine „prof. dr. Ioan Borcea” Agigea și a participat la numeroase proiecte de cercetare, monitorizare și conservare a speciilor de păsări și mamifere desfășurate în România, dar și în Republica Moldova. Emanuel Ștefan Baltag este ambasador pentru Eurasia al Conservation Leadership Programme, ajutând tinerii cercetători din Europa și Asia să se formeze în domeniul Conservării Naturii.

Alexandra VASILE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.