Coronavirusul reprezintă, la momentul actual, cel mai important subiect în cercetarea medicală: de la epidemiologie, până la posibile tratamente și vaccinuri, există numeroase necunoscute în această pandemie. În ceea ce privește tratamentul, există mai multe molecule cu potențial: de la remdesivir, un antiviral testat anterior în virusul Ebola, până la antiretrovirale utilizate contra HIV și antimalarice precum hidroxiclorochină. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, tratamentul COVID-19 trebuie să țintească în mod prioritar dispariția rapidă a simptomatologiei, limitarea transmisiei interumane și ameliorarea formelor severe cu risc de deces.
Hidroxiclorochina pare să fie un medicament controversat și este folosit și de către medicii români pentru combaterea COVID-19. Chiar dacă președintele Statelor Unite ale Americii (SUA), Donald Trump, a declarat că hidroxiclorochina, un medicament împotriva malariei, și azitromicina luate împreună s-ar putea număra printre tratamentele “revoluţionare din istoria medicinei” prin potenţialele sale efecte împotriva COVID-19, cercetătorii îl contrazic. Comisia Europeană a transmis la finele lunii martie că nu există dovezi că un medicament promovat de preşedintele american Donald Trump ca un potenţial tratament miraculos împotriva COVID-19 este eficient împotriva acestei boli cauzate de noul coronavirus. “Eficienţa hidroxiclorochinei în tratamentul pentru pacienţii cu COVID-19 nu a fost dovedită până acum”, a declarat un reprezentant al Comisiei Europene, bazându-se pe opinia Agenţiei Europene pentru Medicamente. Cu toate acestea, hidroxiclorochina este folosită de medicii din România pentru tratarea pacienților cu Covid-19. În acest sens, zeci de mii de cutii de hodroxiclorochină vor ajunge la peste 60 de spitale din România pentru tratarea bolnavilor infectați cu virusul SARS-CoV-2. Discutăm despre 1.080.000 de doze, respectiv 18.000 de cutii de hidroxiclorochină, care vor ajunge la peste 45.000 de pacienți. Este vorba despre o donația ce s-a realizat prin compania Ministerului Sănătății. În cel mai scurt timp medicamentele vor fi distribuite la 10 spitale de faza I, printre care și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța. Alte doze vor fi direcționate către 55 de spitalele suport. Printre acestea se numără și Spitalul Municipal Medgidia. De asemenea, pe lista spitalelor se regăsește și Spitalul Clinic Căi Ferate Constanța – Clinica Medicală 2, Compartimentul de Reumatologie, pentru tratarea pacienților cu boli autoimune, dar și spitalele de fază II care urmează să fie definite prin Ordin al Ministrului Sănătății. “Hidroxiclorochină este un medicament de primă necesitate folosit pentru tratarea pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2. Donația consitentă venită din partea unei companii din România este o gură de oxigen care ajută sistemul medical românesc să trateze 45.000 de pacienți infectați. Le mulțumesc public, iar gestul lor ne dă încredere că prin solidaritate și uniți putem câștiga lupta cu acest dușman invizibil, cum este noul coronavirus. Medicamentele donate, sunt deja în depozitul de la Unifarm și vor ajunge imediat la spitale de mai sus. Deja la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava și la Spitalul Județean Arad, acolo unde stocurile de hidroxiclorochină erau pe rosu, primele doze din această donație au și ajuns”, susține ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. Medicamentul este indicat în malarie, artrită juvenilă idiopatică, lupus eritematos sistemic şi lupus discoid, poliartrită reumatoidă și afecţiuni dermatologice prin expunere la soare. Medicamentul este contraindicat în psoriazis (poate accelera o criză severă), porfirie, la sugari, la gravide, cu excepția celor la care profilaxia sau terapia antimalarică este absolut necesară. Medicii de la Yale University consideră că hidroxiclorohina are capacitate foarte mare de a calma bolile autoimune și sunt de părere că există beneficii la nivel teoretic. “Nu au fost adunate încă suficiente date pentru a ne da seama cât de eficient funcționează acest medicament. Nu există dovezi puternice sau chiar moderate pentru azitromicină ca medicament care să ajute sistemul imunitar”, au spus medicii. Cert este faptul că un medicament foarte vechi revine în prim plan. (Hidroxi)Clorochina a fost folosită aproximativ 70 de ani pentru a trata malaria și alte afecțiuni. Acum, utilizarea sa în lupta împotriva COVID-19 a devenit o sursă de speranță pentru mulți oameni.
Tratament folosit pentru HIV, administrat pacienților infectați cu COVID-19
De precizat faptul că spitale din România folosesc un tratament bazat pe 5 medicamente, conform protocolului aprobat și publicat în Monitorul Oficial: paracetamol, keletra, remdesivir, hidroxiclorochină și tocilizumab în cazul bolnavilor confirmați pozitivi. De ce se impune un medicament folosit împotriva infectării cu HIV la pacienții confirmați pozitiv cu COVID-19? “Pentru că virusul acesta este în aceeași clasă de virusuri ARN (acid ribonucleic –n.r.) ca și SIDA, virusul imunodeficienței. În principiu are aceleași enzime. Acum nu sunt chiar identice. Au același mecanism de replicare. Implică aceleași enzime, nu sunt identice, este posibil ca medicamente folosite pentru SIDA să aibă un oarecare efect în toate infecțiile cu virusuri ARN, inclusiv în COVID”, a declarat, pentru Focus Press, un medic care a dorit să-și păstreze anonimatul. Combinația inhibitorilor de protează lopinavir/ritonavir (comercializată sub denumirea Kaletra, pentru tratamentul infecției HIV –n.r.) acționează prin inhibiția proteazei similare 3-chemotripsinei, din structura SARS, MERS și SARS-Cov-2. Cei doi inhibitori de protează ar fi administrați și alături de ribavirină (analog de guanozină și inhibitor al sintezei ARN, care în cadrul COVID-19 ar putea inhiba proteinaza similară papainei), emtricitabină/tenofovir (alte terapii aprobate contra HIV, care inhibă enzima revers transcriptază) sau alături de umifenovir (inhibitor al fuziunii virale de membranele celulare umane).
Tratamentul cu plasmă de la pacienții vindecați, utilizat cu succes în cazurile grave
Menționăm faptul că toate aceste tratamente au efecte marginale. Singurul tratament cât de cât specific este un tratament cunoscut de mai bine de 100 de ani, cel cu plasmă de la pacienții care s-au vindecat. Cercetătorii români spun că ar fi un miracol să avem un vaccin în farmacii mai devreme de un an. Dezvoltarea prototipului a fost gata la sfârșitul lunii ianuarie a.c. Inițial s-au comandat componentele vaccinului din străinătate, un amestec de 15 proteine, iar apoi s-a început testarea lor. OncoGen, primul centru de cercetare din România și Europa de Est, cu echipamente de ultimă generație pentru cercetare de bază și aplicată în domeniul terapiilor genice, a anunțat în data de 25 martie a.c. că a început testarea în laborator a vaccinului. După ce vor termina testele pe celule umane, cercetătorii vor putea avea și primele rezultate privind eficiența. Până atunci, specialiștii timișoreni au identificat și un tratament care i-ar putea ajuta pe bolnavii aflați în stare gravă. Este vorba despre colectarea de plasmă de la pacienții vindecați de coronavirus, o propunere care ar trebui pusă rapid în practică, până nu începe vârful epidemiei de coronavirus, cu numeroși oameni internați în Terapie Intensivă. Plasma provenită de la pacienții vindecați de COVID conține imunoglobulină specifică care neutralizează imediat virusul. Spre deosebire de orice alt medicament. Această soluție a fost utilizată de chinezi. Aceștia au publicat efectele plasmei: conține anticorpi specifici. Prezența anticorpului este mai ieftină decât vaccinul și se constituie instantaneu, spun cercetătorii. Reprezentanții OncoGen susțin că: „putem dezvolta un vaccin, putem produce circa 1000 de doze din acest vaccin și putem să-l testăm în fazele I și II. Dar nu suntem fabrică și nu putem fabrica milioane de doze din acest vaccin. Institutul Cantacuzino trebuia să se ocupe de fabricarea vaccinului. Cei care spun altceva fie nu înteleg biotehnologiile, fie doresc să vă inducă în eroare”.
Citește și:
Alexandra VASILE
