Un fost angajat al societății GSP Offshore SRL, controlată de omul de afaceri Gabriel Comăneascu, a câștigat recent un proces la Tribunalul Constanța, după ce, ca și în alte cazuri, a rămas cu restanțe salariale pentru mai multe luni.
Ca și în multe alte cazuri, unele dintre ele mediatizate în ziarul Focus Press, vorbim despre un alt caz de muncitor neplătit de societatea angajatoare, parte a grupului de firme controlate de milionarul Gabriel Comănescu.
Fostul salariat, C.S., care a lucrat ca instalator de sisteme sanitare și gaze, a apelat la forța coercitivă a statului pentru a-și recupera banii munciți între noiembrie 2023 și martie 2024.
În apărarea sa, GSP Offshore a invocat faptul că nu are calitate procesuală. Reprezentanții firmei au argumentat că, în urma unui transfer de activitate, obligațiile financiare ar fi trecut în sarcina noului angajator, OMV Petrom Energy Solutions.
Însă instanța a stabilit clar că datoriile acumulate înainte de transferul angajaților rămân în sarcina celui care a beneficiat direct de munca omului. Altfel spus, din moment ce reclamantul a muncit pentru firma lui Comăneascu în acea perioadă, aceasta este obligată să îl plătească, neexistând nicio dovadă că noua companie ar fi preluat de bunăvoie datoriile vechi.
După judecarea cauzei civile, Tribunalul a decis că GSP Offshore trebuie să îi plătească fostului salariat suma de aproximativ 20.400 de lei reprezentând salariile restante. Pe lângă acești bani, compania este obligată să achite contravaloarea a 463 de ore suplimentare, bani pentru volumul de muncă depus la „stocul de ore dană”.
Tot judecătorii au decis ca sumele vor fi actualizate cu rata inflației, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare calculată de la data la care banii ar fi trebuit să intre în contul fostului angajat.
Decizia pronunțată a fost executorie, însă cei de la GSP au atacat cu apel soluția Tribunalului, astfel încât litigiul de muncă a ajuns la Curtea de Apel unde a fost suspendată judecarea acestui caz, până la soluționarea unui alt dosar similar ajuns în atenția Curtea de Justiţie a Uniunii Europene sub nr. C-216/25/19.03.2025.
Daniel ALBU
Citește și:
