Și în perioada antică, femeile se diferențiau de bărbați prin rafinament, vestimentație și accesoriile pe care le purtau. De pildă, podoabele erau la fel de misterioase și valoroase precum în zilele noastre. În urma descoperirilor arheologice au fost scoase la lumină bijuterii speciale, de o valoare incomensurabilă. Acestea reprezintă oglinda unor vremuri de mult apuse și încă își etalează frumusețea și senzualitatea.
Pentru a pune în valoare aceste comori neprețuite, dr. Ana Hamat, arheolog al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), a redactat un volum dedicat bijuteriilor – Podoabe feminine în Dacia romană, cu accent pe regiunea Dacia Superior.
Nu este prima dată când aceste vestigii sunt admirate, iar poveștile lor sunt rostite de arheologi. Reamintim că, în toamna anului trecut, Palatul Culturii din Iași a găzduit una dintre cele mai valoroase expoziții temporare organizate de MINAC în ultimul deceniu: „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în Antichitate”.
Expoziția, inaugurată în spațiile Muzeului de Istorie a Moldovei, a reunit 158 de artefacte din patrimoniul MINAC, prezentând ipostazele feminității antice, de la femeia simplă la mama devotată, regina influentă și zeița venerată.
Revenind, volumul Podoabe feminine din Dacia romană, lansat de arheologul Ana Hamat, se referă la podoabele feminine descoperite în special în Dacia Superior, cu situri importante precum Apulum, Alba Iulia, Ulpia Traiana, Drobeta și câteva situri mai mici. Lucrarea prezintă bijuteriile descoperite în aceste zone și oferă o perspectivă amplă asupra istoriei podoabelor din epoca romană.
„Această carte se referă la Dacia Romană. Ar trebui să spunem cititorilor și ascultătorilor dumneavoastră că România are onoarea de a găzdui pe teritoriul său două provincii romane: Dacia și Moesia Inferior, în ceea ce numim astăzi Dobrogea.
Cartea se referă doar la o parte a Daciei, la Dacia Superior, în principal la siturile bine cunoscute de la Apulum, Alba Iulia și Ulpia Traiana. La Apulum s-a săpat foarte mult, mai ales în cadrul arheologiei preventive, așa cum se întâmplă și la Constanța. Prin urmare, situl de la Apulum este o bună analogie pentru situl de la Tomis.
Dacă dorim să analizăm bijuteriile descoperite la Tomis, ar trebui să luăm în calcul și descoperirile de la Apulum. Această carte este, să spunem, un preambul. Sper ca, într-un viitor cât mai apropiat, să apară și o lucrare dedicată bijuteriilor de la Tomis.
Muzeul din Constanța are deja publicate volume despre bijuteriile de aur, însă în arheologie materialul nu este totul. Putem avea obiecte modeste ca aspect, dar extrem de valoroase prin frecvență și context. Constanța se laudă cu numeroase descoperiri, așa că sperăm ca într-un viitor apropiat să existe o carte despre bijuteriile descoperite în Moesia Inferior, din întreaga regiune Dobrogea. Este una dintre cele mai vechi, mari și valoroase colecții din țară”, a declarat dr. Ana Hamat.
Care este legătura dintre carte și orașul Constanța?
Multe bijuterii analizate în volum provin de la Apulum, un sit arheologic unde s-au desfășurat săpături extinse, similar celor din Constanța. Apulum reprezintă o analogie pentru situl de la Tomis, iar în viitor se dorește realizarea unei cărți dedicate bijuteriilor descoperite în orașul de la malul mării și în Dobrogea.
Ce tipuri de bijuterii sunt prezentate în carte?
Lucrarea include bijuterii realizate din cărbune, gagat și ambră, precum și inele cu iconografie specială: panteră, Eros, motivul dextrarum iunctio (strângerea mâinilor) sau capete de șarpe. Aceste podoabe aveau semnificații variate – nu doar matrimoniale, ci și legate de contracte, alianțe sau statut social.
„Avem bijuterii din cărbune și din gagat, extrem de rare. Avem bijuterii din ambră, precum și frumoasele inele descoperite la Apulum, foarte valoroase la nivel european datorită iconografiei speciale.
Unele sunt decorate cu o panteră sau cu Eros adormit. De asemenea, întâlnim inelele cu dextrarum iunctio, considerate mult timp exclusiv inele de căsătorie. Cartea demonstrează că ele puteau simboliza și contracte sau relații oficiale, inclusiv în mediul militar.
Găsim și inele cu capete de șarpe, descoperite la Noviodunum și la Tomis, inclusiv în celebrul inventar al „Doamnei de pe strada Ferdinand”. Vom vedea ce semnificații avea șarpele și de ce apărea frecvent în bijuterii”, a mai precizat arheologul.
Pentru cine este destinată cartea?
Volumul se adresează în primul rând specialiștilor în arheologie și istorie, fiind prima lucrare de acest tip publicată în România, dar este scris și într-un limbaj accesibil publicului larg.
Importanța lucrării
Cartea contribuie la cunoașterea și protejarea patrimoniului arheologic al României, punând în valoare piese unice din colecțiile muzeale și facilitând înțelegerea rolului bijuteriilor în societatea din Dacia romană.
Loredana MIHAI
Citește și:
