VIDEO. Mariana Gâju: „Lucrările au fost oprite mai multe luni și reluate abia în octombrie, de aceea perimetrul pericolului s-a mărit“

0
485

Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, a acordat un interviu cotidianului Focus Press, în care a vorbit despre situația creată după surparea malului stâng al Canalului Dunăre – Marea Neagră. Din nefericire, lucrările de consolidare au fost reluate abia după aproape un an de la momentul în care au început demersurile în acest sens, în anul 2019. Iar luni, 25 octombrie a.c., nu se afla decât un utilaj pe teren, la baza malului, cota 10, deși realitatea este îngrijorătoare: în afara celor opt familii evacuate din locuințe, alte 16 riscă și ele să fie relocate.

Săptămâna trecută, prefectul județului Constanța, Silviu Coșa, declara pentru Focus Press că au fost emise ilegal autorizații de construire în zonă și că nu există nicio perspectivă optimistă în ceea ce privește întoarcerea familiilor evacuate, în anul 2019, din casele lor. Ba mai mult, conform expertizei Administrației Canalelor Navigabile (ACN), perimetrul de siguranță a fost mărit.

Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, răspunde acuzațiilor reprezentantului Guvernului în teritoriu și spune că aceste locuințe au fost construite cu mult înainte de a prelua primul său mandat (în anul 2000): în anul 1990. În plus, perimetrul ar fi fost mărit din cauză că lucrările au fost stopate foarte mult timp, fiind reluate abia în luna octombrie a.c.

„Din păcate, realitatea aceasta este: lucrările se desfășoară în ritmul acesta, jos, la baza canalului, neînaintând în nicio formă pe versant, ca să ducă la siguranța malului, a străzii și apoi a caselor: nu doar a celor opt case care se află în primul rând – ce au fost evacuate în luna august 2019 -, ci a celorlalte case care se află în perimetrul stabilit de expertul comandat de ACN, la o distanță în adâncime, în interiorul localității,de  55 de metri. A trebuit să procedăm, în cursul săptămânii trecute, la identificarea familiilor ce se află în perimetrul celor 55 de metri. (…)

Oamenii lucrează jos și nu înaintează. În afară de macara, nu găsim altceva“, ne-a declarat primarul Mariana Gâju.

Edilul-șef cere accelerarea lucrărilor de consolidare, pentru a nu mai fi necesară mutarea locuitorilor

Primarul Mariana Gâju consideră că, în prezent, soluția nu este relocarea altor familii, ci accelerarea lucrărilor de consolidare, deoarece vremea încă permite realizarea lor și licitațiile au fost, în sfârșit, finalizate.

Banii există, deci lucrările se pot desfășura fără întrerupere, pentru preîntâmpinarea unei noi prăbușiri a malului.

„Încă 16 familii sunt puse în pericolul de a fi relocate, conform măsurilor stabilite prin Comisia Județeană pentru Situații de Urgență (CJSU). Comitetul Local pentru Situații de Urgență a analizat împreună cu Consiliul Local situația posibilității de relocare. Unde? Cum? Măsurile stabilite de CJSU nu specifică, această sarcină a rămas pe umerii administrației publice locale. Iar Primăria Cumpăna nu își lasă niciodată locuitorii în pericol. Împreună vom căuta care sunt soluțiile. Acum avem posibilitatea punerii la dispoziție doar a unui teren, dar de teren de ce să vorbim, când este fără infrastructură, fără utilități, când putem mai degrabă vorbi de unirea eforturilor pentru a accelera lucrările de consolidare, ca ele să fie făcute în două schimburi, pentru că încă vremea ne permite acest lucru?

Am așteptat destul până au fost reluate licitațiile publice pentru încheierea unui nou contract de execuție de lucrări. S-au făcut opt luni, dar de fapt vorbim de doi ani și jumătate de când s-a surpat prima falie. Tocmai aceasta este nemulțumirea noastră. Acum nu facem altceva decât să căutam cine este vinovatul, să cărăm teancuri întregi, încă din anul 2000, de când răspund de destinele comunei, iar expertul tomuri întregi care să arate că poate până la mijlocul localității trebuie relocate casele.

Din păcate, trebuie să privim cu ochii minții, care să privească nu doar ca pământul să alunece în canal, ci doar să circule barjele, de acord, aceasta este sarcina principală a ACN-ului, dar și de a uni eforturile pentru banii primiți ce au fost alocați pentru această problemă, încă din luna octombrie a anului trecut. Lucrările au fost reluate în octombrie 2021. Pentru ce atâta încrâncenare? De ce oare să ajungem aici? Să căutăm unde să mutăm oamenii din casele lor? De a-i muta în containere? Să închiriem, să plătim bani? Tot administrația locală? (…)

Nu cerem altceva decât să fie întărite măsurile de execuție în ritm continuu a lucrărilor de consolidare. Bani sunt. Deci nu mai există acest mare impediment, lipsa banilor.

La rândul nostru, locuitorii comunei Cumpăna au înțeles să nu folosească fosele septice, udatul, să nu punem niciun țăruș în pământ, pentru a nu zdruncina pământul, atâta vreme cât malul nu este consolidat“, a mai declarat Mariana Gâju.

Primarul comunei Cumpăna a ținut să sublinieze că de-a lungul Canalului Dunăre – Marea Neagră mai există case construite, chiar și un cartier rezidențial, iar acesta are avizul ACN deși este mai aproape de mal: „De acord. Sunt primele opt case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră. Dar restul? De ce atâta chin? Putem să rezolvăm problema muncind și consolidând, și nu neapărat căutând soluții care nu ar fi fost necesare să le căutăm în acest moment. Casele care sunt construite de-a lungul canalului, cum ar fi cartierul rezidențial Del Sole, care are avizul ACN, e mult mai aproape de buza canalului“.

Casele au fost construite înainte ca Mariana Gâju să fie aleasă primar al comunei Cumpăna

Săptămâna trecută, CJSU Constanța a propus ca alte 16 familii să fie relocate în containere, pentru ca acestea să fie puse în siguranță, în cazul unei noi prăbușiri a malului.

„S-au gândit ca, Doamne Ferește, pe timpul nopții, malul să o ia la vale cu oameni cu tot și atunci să fiu acuzată de genocid, de crimă, că nu i-am mutat pe oameni din case, indiferent unde. Dar mai sunt și celelalte familii ce se află în perimetrul preconizat de expert că sunt în pericol“, a anunțat primarul Mariana Gâju.

Din acest motiv, edilul a ținut să precizeze că locuințele de pe malul canalului au fost construite încă din 1990, nu din 2000, când a preluat primul său mandat. Atunci, acestea doar au fost introduse în legalitate.

În plus, malul stâng nu ar fi fost niciodată finalizat cum era necesar și legal.

„În iulie 2018 am transmis primele adrese legat de un posibil pericol iminent, apoi în 2019, în urma unor ploi abundente, malul a început să se surpe. Vreau să menționez că aceste case au fost construite ilegal dinainte de anul 2000, eu le-am pus în legalitate, nu puteam să le spun oamenilor să demoleze casele. Le-am găsit în 2000, când a trebuit să le băgăm în legalitate.

De ce nu se specifică că acest mal nu a fost finalizat în momentul dării în funcțiune a canalului? Scria în rapoarte că nu este consolidat malul stâng, așa cum este consolidat malul drept. Fapt ce nu s-a întâmplat în 32 de ani.

Cum spunem? Vinovați sunt cei de la Cumpăna că au construit case? Au construit pe terenul ce aparține comunei Cumpăna. Fără strada aceasta care s-a suprapus la intabulare, ce aparține comunei Agigea. Oamenii aveau un metru și jumătate de la gardul casei, proprietatea comunei Cumpăna, însă s-a întâmplat nenorocirea și căutăm documente ce au fost eliberate încă din anul 1990, nu din 2000“, a explicat Mariana Gâju.

Din fericire, primarul a obținut banii necesari pentru RAJA  să poată realiza o nouă rețea de canalizare, care să nu mai pună în pericol malul canalului. Astfel, a purtat discuții și cu prefectul județului Constanța, Silviu Coșa, despre posibilitatea amplasării unei noi conducte de canalizare, lucrare ce va fi finanțată de administrația locală.

„I-am cerut domnului prefect să găsim soluțiile de a obține cât mai rapid de la acest expert: care este traseul pe care trebuie să amplasăm noua conductă de canalizare. Administrația publică locală a fost să obțină banii cu care RAJA Constanța să poată să realizeze o nouă rețea de canalizare, care să nu mai pună în pericol malul canalului. Concluzia a fost că de la această rețea de canalizare oamenii, având rețele de canalizare pe teritoriu, nu mai trebuie să aibă fose septice, ci să se racordeze la rețele existente, se branșează la aceste utilități, pe care noi le-am realizat de-a lungul a 20 de ani. Nu poți să stai cu locuințe fără să ai utilități, fără să ai gaze, canalizare, drumuri“, a concluzionat Mariana Gâju.

Loredana MIHAI

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.