VIDEO O șansă la viață! Screening GRATUIT, la Spitalul din Hârșova. Dr. Gavrilă: „Îndemn pacientele să se investigheze mai repede, dacă au o leziune mamară care nu doare. Prevenția este importantă”

0
993

Statistici alarmante! 96 la sută din cazurile de cancer nu dor. Medicul primar de Radiologie și Imagistică Medicală, competență Senologie, Alexandru Gavrilă îndeamnă pacientele să se investigheze mai repede, dacă au o leziune mamară, un nodul, o gâlmă, care nu doare, decât ceva care doare. Medicul susține că, de obicei, ceea ce doare este un chist, un fibroadenom sau o leziune inflamatorie necanceroasă.

Spitalul Orășenesc Hârșova, unitate sanitară în care își desfășoară ativitatea medicul radiolog-senolog Alexandru Gavrilă, este singurul din județul Constanța care permite femeilor să facă screening gratuit pentru a preveni cancerul mamar. Astfel, cu sprijinul administrației locale și cu bunăvoința managerului ec. Andrei Bogdan Zidaru, la Hârșova se întâmplă lucruri benefice pentru comunitatea din Dobrogea.

Dotată de aparatură de ultimă generație, achiziționată de Primăria Hârșova prin proiecte cu finanțare nerambursabilă, unitatea sanitară a intrat în rețeaua de screening a Institutului Regional de Oncologie (IRO) Iași. În prezent este unul dintre cele mai moderne spitale din România. Aici ajung paciente din Constanța, Tulcea, dar și din județele mai îndepărtate ale țării. Acestea au nevoie de intervenție medicală rapidă, grijă, atenție și de un angajament mare din partea medicilor.

Spitalul Orășenesc Hârșova este dedicat tratamentului cancerului mamar. Medicii din Hârșova pot salva vieți și dau speranță pacientelor care poate și-au pierdut-o deja. În cadrul acestuia, se poate urma întreg parcursul terapeutic specific cancerului mamar, de la diagnostic și până la tratament. Unitatea sanitară are la dispoziție resursele optime: o echipă medicală de succes, într-un spital cu tehnologie de ultimă generație.

Medicul Alexandru Gavrilă ne-a explicat, în cadrul unui interviu Focus Press, care este diferența dintre diagnostic și screening. Mamografiile din cadrul proiectului ONCOFEM se vor realiza cu ajutorul unui mamograf 2D, în baza unei programări prealabile, la numărul de telefon 0768.510.731, de luni până vineri, între orele 09.00 și 15.00. Pacientele se vor prezenta numai cu buletinul, nefiind necesar de cardul de sănătate.

De precizat că mamografia depistează focare de microcalcificări maligne ca prim semn în cancerul ductal, cel mai frecvent din toate tipurile de cancer mamar, înainte ca ecografia sau examenul RMN mamar să deceleze modificări. Potrivit Societății Europene de Oncologie Medicală, cancerul mamar este cel mai frecvent dintre toate tipurile de cancer întâlnite la femei, reprezentând principala cauză de deces prin cancer la femeile europene. Screening-ul de prevenție este singura metodă prin care pacientele pot preîntâmpina un diagnostic de cancer. Diagnosticat la timp, cancerul mamar poate fi tratat cu succes. 

Reporter: Spitalul Orășenesc Hârșova a fost inclus într-un proiect benefic pentru comunitatea din Dobrogea. Oferiți-ne mai multe detalii.

Dr. Alexandru Gavrilă: Este vorba de un proiect european, coordonat de Institutul Regional Oncologic din Iași, care se va desfășura până la sfârșitul anului 2023, în limita a 30.000 de mamografii. Aici nu vorbim numai de Hârșova, vorbim de toată Moldova și Dobrogea. Este un proiect important pentru că, în primul rând, facilitează accesul pacientelor defavorizate, din mediul rural și paciente fără venituri, care nu-și permit să-și facă o mamografie. În țările civilizate, aici vorbesc de țările scandinave, chiar și Olanda, sunt în desfășurare de cel puțin 10 ani aceste programe și a scăzut mortalitatea din cauza cancerului de sân cu până la 50 la sută. Ce pot să vă mai zic? Este un proiect ce se pare că va fi continuat și după anul 2023. Nu o să se îmbogățească nici un spital care intră în acest proiect, dar până la urmă ne-am făcut medici să facem și bine. Proiectul se adresează unui public țintă la ora asta, pacinete între 50 și 70 de ani neîmpliniți. Chiar dacă Societatea Română de Sonologie recomandă mamografia începând cu vârsta de 40 de ani, făcându-se doar mamografie 2D, pacientele trebuie să știe că vom face mamografie 2D, chiar dacă noi avem la spital un mamograf 3D, pentru că așa este în screening. Rezultatele în screening se dau de către doi medici și nu de unul singur. Dacă un medic va da un rezultat pozitiv, adică cu risc suspect de malignitate, iar  celălalt medic va da un rezultat negativ, atunci va interveni al treilea medic. Ce trebuie să știe pacientele?  În primul rând, nu ar trebui să se prezinte la screening nicio pacientă care are o tumoră palpatorie. Ea trebuie să se prezinte pentru diagnostic. Din păcate, nu numai la noi, ci și în restul Moldovei, am discutat cu colegii de la Iași, pacientele nu spun că au așa ceva. Ele nu ar trebui să intre în screening, dar totuși intră. Până la urmă, programul este făcut să descoperim cancerul. Avem multe rezultate pozitive, care ar fi trebuit să între în diagnostic, nu în screening. În afara țării, majoritatea pacienților sunt asigurați, peste 95 %. La ei nu se pune problema că nu sunt asigurați. La ei, dacă pacientul este de diagnostic, face imediat mamografie sau ecografie și chiar RMN. La noi nu este așa. Dar, totuși, cred că suntem pe drumul cel bun. E prima oară când se desfășoară un proiect pe scară largă, adică tot Ardealul și Clujul. Acolo este Institutul Oncologic Cluj. La noi, partea de Moldova și Dobrogea, proiectul este coordonat de Institutul Regional Iași. În total, vor fi 70.000 de paciente din România investigate. Patru zeci de mii are Clujul și Transilvania și 30.000 IRO Iași și Dobrogea. Din păcate, Bucureștiul și Oltenia nu au întrat în faza asta.

Rep.: Spitalul Orășenesc Hârșova este singura unitate sanitară din județul Constanța inclus în acest proiect de screening.

Dr. Alexandru Gavrilă: Da! Managerul a fost deschis. Aici este o problemă de finanțare. Nu câștigă foarte mult spitalul, dar a trebuit să intrăm în programul de screening. Noi avem aparatele pe fonduri europene. Nu se va îmbogăți nimeni în screening. Au fost anumite probleme pe care mi le-au semnalat cei de la Iași și m-au rugat să intru în program ca să-i ajut. Adică, din păcate, doar ei fac puncție de sân din toată zona și mai nou și Hârșova. Pacientele ajung să facă mamografie. Unitatea mobilă de mamografie a fost în Dobrogea. Unitatea mobilă a mers prin toate satele, iar singura variantă era să facă puncție la Iași. Din pacate, nici Galați – centru universitar – și nici orașele mari – Bacău sau Suceava, unde sunt spitale județene mari, nu fac puncții. Nu este vina managerilor. Este vina medicilor. Suntem puțini medici senologi și mai puțini cei care vrem să facem puncții. Am mai vorbit cu o colegă, cu doamna doctor Mihaela Buhociu, medic la Spitalul Militar. Vom avea o colaborare și cu dumneaei, având în vedere că interpretarea va fi dublu-orb. Așa se numește. Adică, noi nu știm unul de celălalt și dacă nu ne-am înțeles, intervine al treilea medic. Sper să fie cât mai puține cazuri din acestea.

Rep.: Care este diferența dintre diagnostic și screening? Ce ar trebui să înțeleagă pacientele?

Dr. Alexandru Gavrilă: În screening se face doar mamografie 2D. O să mă întrebați de ce nu se face mamografie 3D. La nivel mondial, America, dar și Societatea Europeana de Senologie, s-a luat decizia că mamografia 2D este de ajuns pentru screening. De ce? Screeningul este practic o sită. Noi, la screening, căutăm focarele de microcalcificări, opacități spiculate sau distorsiuni arhitecturale și atât. Evident că vom crede în cancere. Este asumată chestia asta la nivel mondial. În screening se pierd 25% din cancere pe sânul dens. Dar, tot același studiu a arătat că, pacientei nediagnosticată în screening, diagnosticate peste doi ani, nu i s-a influențat durata de viață din cauza acestui lucru. Adică, practic, chiar dacă a fost diagnosticată peste doi ani, șansele ei de supraviețuire au fost cam la fel. Evident că, mamografia 3D, adică cea cu tomosinteză superioară, este stabilit  că  descoperă cu 40 % mai multe cancere. Vedem mult mai ușor distorsiuni arhitecturale și în sânul heterogen dens, identificăm foarte bine leziunile suspecte. Dar, în general, este un lucru foarte important pentru țară. Am început și noi să avem o vârstă mult mai mică la care apare cancerul, decât vorbeam acum 10 ani. Noi suntem pe un target de 50-70 de ani. În țările din Vest, a început să scadă vârsta la care se începe mamografia. Se pune problema la 40 de ani. La Congresul de la Malmö, de Senologie, olandezii iau în calcul introducerea IRM-ului. În  România sigur nu se va putea face în viitorul apropiat. Dar, există cancere la persoane tinere. Aici am avut la 28 de ani. Totuși, în continuare, incidența maximă este în jurul vârstei de 55 de ani. De ce se oprește la 70 de ani screeningul? O să spuneți că există cancer și după 70 de ani. Sunt perfect de acord. Dar, tot suedezii, scandinavii fac cel mai mult screening, au facut un studiu și au arătat că, dacă un cancer apare peste 70 de ani, șansele ca pacienta să mai moară din cauza acelui cancer sunt de sub 5 la sută. Evident, nivelul hormonal este foarte scăzut și la fel și celelalte afecțiuni. De obicei, pacienta moare de infarct sau de altă boală a bătrâneții. În România este o problemă. Medicul senolog din străinătate, care face screening, la 70 de ani el știe istoricul pacientei. Are o mamografie pe care o vede comparativ și vede că pacienta nu a avut nimic și este bine. Dar, dacă vine o pacientă de 73 de ani, cu un cancer de 4 cm, pentru că pacientele așa vin și spun că nu le-a durut și stiu de mult existența bătăturii pe sân, dar că în ultima vreme s-a mărit în volum, este cancer. În România, dar și în celelalte țări, accesibilitatea la sistemele de diagnosticare este mult mai redusă. Pacienta se prezintă de cele mai multe ori la medic speriată că o dor sânii. Există și cancer care doare. 96 la sută din cazurile cancer nu dor. Îndemn pacientele să se investigheze mai repede, dacă au o leziune mamară, un nodul, o gâlmă cum spune medicul Mihai Lesaru, care nu doare, decât ceva care doare. De obicei, ce doare este un chist, un fibroadenom sau o leziune inflamatorie necanceroasă. Din pacate, există și cancere care dor, dar îi putem mulțumi lui Dumnezeu pentru că ne-am dus la medic pentru durere, care n-ar fi trebuit să fie cancer și era cancer. În cazul acela descoperim devreme, țintit și șansele sunt mult mai mari.

Rep. : Acest proiect a demarat în luna septembrie. Câte paciente, până în prezent, s-au înscris?

Dr. Alexandru Gavrilă: Acest proiect a demarat în luna septembrie, dar am preferat să temporizăm un pic. Adică, noi, aici, la Hârșova, am făcut puncțiile și rechemările pentru ecografie sau alte incidențe, în speță decompresia focală. De ce? Exista deja caravana mobilă în județ, de la Iași, și nu am vrut să ne suprapunem. De săptămâna aceasta am intrat și noi în pâine, să și efectuăm mamografii. Până acum sunt vreo 200 sau 300 de paciente pe lista de așteptare. Am început să facem cam până la 30. Ideea este că vom face. Dacă este de arbitraj, se va da de la Iași. Dacă este să facem puncție, tot la Hârșova vom face. Ne propunem să facem undeva la 100 de paciente, în screening, lunar. Noi avem și partea de diagnostic aici, adică mamografia 3D, tomosinteză, ecografia și celelalte investigații. Și, din acest punct de vedere, nu pot să vă spun exact câte paciente vom face până la sfârșitul anului 2023. Ideea este că, în momentul în care se vor face 30.000 total, în Moldova și Dobrogea, se va opri. Sfătuiesc pacientele să vină să facă mamografie, chiar dacă este 2D. Este dovedit că șansele de supraviețuire cresc, mai ales în momentul în care descoperim cancerul fără să fie clinic. Ce înseamnă asta? Adică, în mod normal, nu ar trebui să se prezinte pacientele care simt deja ceva în sân, palpatoriu. Ele ar trebui să intre în diagnostic. Dar, la pacientele pe care le descoperim fără să știe nimic, este clar că am descoperit cancerul într-un stadiu foarte bun. Durata de supraviețuire, studiu este făcut la 10 ani, în cazul leziunilor sub un centimetru, care în general nu sunt palpabile, este de 95%. Asta înseamnă că putem considera cancerul aproape vindecabil.

Rep.: Ce ar trebui să știe pacientele? Care sunt criteriile pentru a putea beneficia de aceste testări?

Dr. Alexandru Gavrilă: Pacientele nu mai fac drumuri la medicul de familie. Din păcate, vedem asta și la pacientele din Hârșova, care sunt aproape de noi. Nu vor să ia un bilet de trimitere, să se interneze cu Ginecologie. Se prezintă doar cu buletinul și se programează. Ele trebuie să fie între 50 și 70 de ani, fără o zi, pentru a fi fi incluse în screening. Adică, 69 de ani, respectiv 70  de ani neîmpliniți. Trebuie, teoretic, să nu aibă nici o leziune palpatorie. Adică, să nu simtă sau să nu știe că are o leziune la sân. Și, în afară de asta, să nu mai fi făcut o mamografie în ultimul an, nu în ultimii doi ani. Acestea sunt criteriile. Sunt simple. Se sună la numărul de telefon, se face programarea. Să nu se supere pacientele acum că nu o să primească rezultatul pe loc. Nu este posibil. Suntem doi medici care dăm separat rezultatul. Eventual trimitem și al treilea rezultat. Dacă este bine, se va comunica rezultatul telefonic. Dacă este de rechemare, li se va da rezultatul și CD-ul. Cred că se dă direct de la Iași. Sperăm ca prin acest program să creștem numărul pacientelor care nu sunt asigurate, care au un venit mic, care nu vor să mai alerge pe la medicul de familie să ia un bilet de trimitere. Pentru că, până la urmă, noi, medicii, vrem să facem bine. Adică, să descoperim cancerul cât mai devreme și să le oferim pacientelor o șansă la viață.

Rep.: Ce beneficii credeți că ar avea acest proiect?

Dr. Alexandru Gavrilă: Proiectul este scris ca să se adreseze 50 la sută din paciente. Ele să provină din mediul defavorizat, adică neasigurate și de la țară, care nu au cum să ajungă la centrele mari universitare să se diagnosticheze. Perspectiva asta cred că va ajuta foarte mult acel tip de femei, un grup vulnerabil, să se investigheze.

Rep.: Ce mesaj doriți să transmiteți tuturor pacientelor?

Dr. Alexandru Gavrilă: Să fim sănătoși. Din păcate, cancerul numai Dumnezeu știe când apare. Discutăm de cancer de sân, de factori de risc. Dar, la 20 la sută din cancerul de sân sunt cu factor de risc. Dar, să facem investigații în mod periodic, nu trebuie în fiecare lună. Pentru un sân normal, o dată la doi ani este recomandată mamografia. Între 30 și 40 de ani, pacientelor le este recomandată o ecografie anuală. Cu siguranță vom descoperi cancerul într-un stadiu foarte bun. Prevenția este cea mai importantă. Chiar dacă sună dubios, este considerată prevenție chiar dacă el este descoperit ca și cancer. Dacă este sub un centimetru, șansele sunt atât de mari la 10 ani de supraviețuire, încăt este considerat vindecabil orice cancer.

Rep.: Vă mulțumim!

Dr. Alexandru Gavrilă: Cu plăcere!

Alexandra VASILE

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.