Președintele României, Nicușor Dan, a prezent, miercuri, 11 martie a.c., concluziile ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care a fost analizată solicitarea Statelor Unite privind trimiterea unor noi forțe și echipamente la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Subiectul a fost discutat în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel împotriva Iranului.
Pe agenda ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-a aflat solicitarea Statelor Unite privind dislocarea unor avioane militare și a unor militari americani în România. Statele Unite au cerut aprobarea pentru trimiterea a două avioane-cisternă pentru realimentarea în aer a aeronavelor militare. De asemenea, americanii ar urma să trimită între 100 și 300 de militari, care să asigure paza și mentenanța aeronavelor. Avioanele și militarii ar urma să fie dislocați la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Baza este una dintre cele mai importante facilități militare ale NATO din regiune și este utilizată frecvent de forțele americane.
Decizia privind dislocarea unor forțe militare străine pe teritoriul României implică proceduri instituționale specifice, care includ avizul CSAT și aprobarea legislativului. În prezent, aproximativ 1.000 de militari americani sunt dislocați în România, în baze precum Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu.
Solicitarea Statelor Unite vine în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, unde SUA și Israel desfășoară operațiuni militare împotriva Iranului, conform digi24.ro
,,În primul rând, am discutat de situația din Orientul Mijlociu. Am discutat dintr-o perspectivă militară, cu expuneri din partea instituțiilor responsabile despre situația exactă și previziuni pe termen scurt, mediu și lung.
Am discutat, foarte important, de situația românilor din zonă. Am avut o expunere a doamnei ministru de externe cu privire la situația românilor de acolo. Evident că asta este una din preocupările noastre importante. Până la acest moment, au revenit din zonă în România aproximativ 5.700 de oameni, din care cam 3.700 au fost ajutați într-un fel sau altul de autorități, printr-o muncă pe care trebuie să o salut a oamenilor din Ministerul de Externe.
Și am discutat de partea politică a acestui conflict. România, împreună cu țările europene, încearcă, prin mijloace diplomatice, politice, să oprească acest război, care, evident, are consecințe asupra economiei noastre și are consecințe asupra românilor care trăiesc în zonă, fie că sunt rezidenți, fie că nu sunt rezidenți, fie că au doar cetățenia română, fie că au dublă cetățenie.
Și, parte din acest efort diplomatic, recent, o reuniune a reprezentanților Uniunii cu reprezentanții Consiliului de Cooperare al Golfului, care au condamnat atacurile iraniene asupra țărilor din Golf.
Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului, creșterea prețurilor pe piața internațională a petrolului. Aici am avut o expunere a domnului ministru al energiei asupra situației generale și discuții – prim-ministrul, ministrul energiei, ministrul de finanțe – asupra diferitelor scenarii la care putem să ne așteptăm și care va fi reacția statului român în funcție de aceste scenarii.
După cum știți, în ceea ce privește gazul – nu petrolul – în ceea ce privește gazul, Guvernul a adoptat deja, începând cu 1 aprilie, o schemă de plafonare, de controlare a prețurilor, astfel încât populația și companiile să nu fie afectate.
Și punctul al treilea al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu.
Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, astea se spune că ele sunt echipamente non-cinetice.
Ele vor fi – în măsura în care Parlamentul aprobă în ședința care urmează să aibă loc azi – ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România și Statele Unite, și este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac.
Așa cum am spus, pentru ca aceste echipamente și aceste forțe militare să ajungă în România, este nevoie de votul Parlamentului. Deci, în urma ședinței CSAT, am trimis o scrisoare Parlamentului și o să avem o dezbatere în Parlament în această după-amiază.
Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României. Deci, îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a concluzionat președintele Nicușor Dan.
A.C.
