VIDEO. Vestigiile antice ale Constanței, între istorie și betoane: arheologul Octavian Mitroi, despre Poarta Mare a Cetății, amenințată de un proiect imobiliar

Orașul Constanța, cea mai veche așezare urbană locuită din România, impresionează prin istoria sa. Fosta cetate Tomis, fondată de coloniștii greci și integrată mai târziu în Imperiul Roman, continuă să își dezvăluie comorile cu fiecare săpătură arheologică.

Una dintre aceste comori – Poarta Mare a incintei târzii a cetății – se află în Zona Peninsulară, la intersecția străzilor Mircea cel Bătrân și Dragoș Vodă. Monumentul face parte dintr-un ansamblu arheologic cercetat pe parcursul a peste opt decenii. Cu toate acestea, situl este amenințat de un controversat proiect imobiliar, ce prevede construirea unui bloc cu șase etaje peste vestigii.

Proiectul, inițiat de firma Black Waters SA, a fost contestat ani la rând, în Consiliul Local Constanța, dar în luna iunie 2024 a primit undă verde, în urma unei decizii definitive a instanței. Astfel, cu 14 voturi pentru, 6 împotrivă și 6 abțineri, aleșii locali au aprobat punerea în executare a sentinței civile ce permite construirea imobilului S+D+P+5-6E, cu funcțiuni de locuire colectivă și spații comerciale la demisol și parter, pe strada Mircea cel Bătrân nr. 47A.

Arheologii trag un semnal de alarmă

Cum Poarta Mare a Cetății Tomis este pusă în pericol de acest proiect imobiliar, am discutat cu arheologul Octavian Mitroi din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), cel care a efectuat, alături de arheologul Liviu Lungu, ultimele săpături arheologice aici, între 2015 și 2016.

„Când vorbim de situl arheologic local, vorbim de tot ansamblul ocupat de Cetatea Tomis. Poarta mare a fortificațiilor din perioada Antichității Târzii, în grosso modo de la un 300 până un 600 d.H., reprezintă doar un punct din ansamblul acestui sit. Poarta mare a fost descoperită în 1933, de către arheologul Scarlat Lambrino, cu ocazia demolării micii geamii care o suprapunea, chiar acolo, în zona unde este vegetația aceea abundentă. S-au păstrat inclusiv fotografii de epocă în care se vede geamia respectivă și cu ocazia demolării acelei geamii, cum vă spuneam, acest arheolog a descoperit și a cercetat turnul de sud-vest al porții mari.

Tot cu aceeași ocazie s-a constatat că acel turn făcea parte din ansamblul arhitectural al unei porți de mari dimensiuni, deoarece în exteriorul lui, pe flancul lui drept, a fost decopertată și o porțiune de pavaj. În mod normal, dacă era doar un turn de curtină, deci turn aflat pe traseu zidului, nu avea ce căuta acolo acel pavaj. Deci era clar din anul 1930 că în această zonă avem o poartă, o cale de acces a Tomisului din perioada Antichității Târzii.

Al doilea turn, perechea acestuia, cel de nord-est, pe care de fapt stăm noi acum, a fost descoperit întâmplător, în 1988, cu ocazia amplelor lucrări de demolare, în vederea construirii unui front de blocuri de locuințe pe strada Mircea cel Bătrân. Blocul pe care îl vedem acolo, potrivit proiectului inițial, trebuia să aibă două scări, dar când a fost descoperit turnul de nord-est al Porții Marii, s-a renunțat la construirea celei de-a doua scări, care trebuia să îl suprapună, și a rămas cu o singură scară“, ne-a declarat arheologul Octavian Mitroi.

Specialistul a relatat că, la acel moment, a fost un noroc, deoarece s-a nimerit să treacă regretatul Constantin Chera pe aici și a văzut ce s-a întâmplat când a fost dat la iveală arcul frontal al turnului și i-a oprit în stilul lui tranșant, eufemistic, vorbind cu muncitorii și astfel a salvat această parte a Porții Mari.

Principalele informații noi pe care le-a adus ultima campanie de săpături, între 2015 și 2016, sunt legate de pavajului căii de acces în cetate.

„Cercetările au fost făcute cu intermitențe până în campania din 2015 – 2016, în ansamblul Porții Mari. Cu ocazia campaniei din 2015 – 2016, am putut face cercetări mai amănunțite asupra pavajului căii de acces în cetate, dar porțiunea aflată în interiorul ei, deci dincolo de linia turnurilor. Nu se vede acum, pentru că este năpădit de vegetație.

Se mai vede doar în capăt acolo, doar o primă dală se mai vede cât de cât. Aceasta a păstrat inclusiv făgașe, ghidaje pentru roțile carelor. La un moment dat, părerea mea este că doar în punctul unde era intersectat de drumul de acces în cetate șanțul de apărare a cetății a fost colmatat și pavajul prelungit deasupra ei“, spune arheologul MINAC.

Vorbim de un monument de proporții foarte mari. Este cea mai mare poartă de fortificații urbane, care apărau orașul, nu fortificații de tabără militară, de bază militară fortificată romană, din perioada Antichității Târzii, la scara fostei provincii Scythia Minor a Imperiului Roman, care cuprindea, în esență, limitele Dobrogei de astăzi. Practic, cât este Dobrogea astăzi, cu excepția colțului de sud-vest, dinspre Oltina. Cam acestea erau și limitele provincii Scythia Minor a Imperiului Târziu.

Un patrimoniu la limita supraviețuirii

În alte orașe europene, astfel de vestigii ar deveni părți din circuitul turistic sau al spațiului urban modern. La Constanța, paradoxal, abundența vestigiilor istorice pare să contribuie la nepăsare. „Avem atât de mult patrimoniu, încât riscăm să-l risipim“, spune cu amărăciune arheologul Mitroi.

Fără o strategie clară de punere în valoare a siturilor arheologice urbane, Constanța risca să devină un oraș care îngroapă trecutul sub noi, sub straturi de beton, păstrând doar amintirea unui Tomis care a fost cândva capitala Scythiei Minor.

„Fiecare turn și calea de acces au lățimea de circa 10 metri fiecare. Era, fără îndoială, o carte de vizită care recomanda Tomisul deoarece, în acea perioadă, orașul era reședința, era capitala provincii Scythia. Deși acest monument impresionant ar trebui pus în valoare, și cu siguranță alte orașe așa ar fi făcut, se pare că la noi este un soi de blestem al prosperității din punct de vedere al bogăției patrimoniului arheologic. Când abundența, în general, aduce risipă“, susține Octavian Mitroi.

Arheologul MINAC a gândit un proiect în vederea punerii în valoare a monumentului istoric, ce ar presupune amenajarea unui mic parc arheologic, astfel încât Poarta Mare să fie pusă în valoare așa cum trebuie: măsuri de bun simț, după părerea specialistului.

Totodată, menționează arheologul Octavian Mitroi, în cazul în care ar fi materializat proiectul ce presupune construirea unui bloc cu șase etaje, nu ar mai fi efectuate cercetări arheologice, deoarece terenul a fost descărcat de sarcină arheologică.

„Nu a mai rămas nimic de găsit, pentru că am ajuns la argilă, la pământul natural, v-am povestit despre noutățile pe care le-au oferit ultimele săpături. Dar acum nu mai vorbim despre cercetare, de recuperare a informației de natură arheologică pe care ar conține-o perimetrul acesta. E vorba de valorificarea monumentului în sine, ansamblului lui, din punct de vedere urbanistic“, a explicat Octavian Mitroi.

Pentru un proiect fiabil, care să pună în valoare monumentul istoric, ar trebui, în primul rând, ca turnul de nord-est, acea porțiune de lângă săpătură, să fie complet degajat de resturile de construcții moderne.

„Noi acum, de exemplu, stăm pe beciul, pe beciul clădirii din perioada interbelică aflată cândva aici, care îl suprapunea parțial. Deci ar trebui cercetat complet, astfel încât să știm exact care sunt limitele lui. Ar trebui o supraînălțare a zidurilor, o reconstituire parțială a lor, deoarece acum și turnul acesta și perechea lui sunt la nivelul de călcare actual, la nivelul pavajului stradal actual. Și, având în vedere configurația terenului, ar trebui refăcut solul de jur împrejur și într-un soi de pantă, care converge către temelia zidului, deci ca un soi de amfiteatru din punct de vedere geometric, să zic așa, cu scurgere, bineînțeles, de la poalele turnului către stradă și în rest tot ce mai este necesar în situații de genul ăsta. Totodată, ar trebui montate câteva bănci, mă rog, tot ce trebuie, nu mai zic de iluminat arhitectural“, a declarat arheologul Octavian Mitroi legat de proiectul prin care ar fi pus în valoare monumentul istoric.

O istorie lungă de contestări și avize

Proiectul imobiliar nu este nou: în 2018, societatea Black Waters a demarat procedurile pentru aprobarea unui Plan Urbanistic de Detaliu, obținând inclusiv aviz favorabil de la Ministerul Culturii și certificat de urbanism de la Primăria Constanța. Totuși, PUD-ul a fost respins, întâi în Comisia de Urbanism, iar Consiliul Local a votat împotriva lui în ianuarie 2019. Investitorul a dat, într-un final, Primăria în judecată, iar instanțele i-au dat câștig de cauză.

Terenul, cu o suprafață de 296 mp, se află în imediata apropiere a ruinelor porților de acces în Tomisul antic, parțial valorificate muzeistic. În zonă se mai pot vedea, sub vegetație, o porțiune de pavaj antic și rămășițele turnului de nord-est. Astfel, terenul pe care ar putea apărea blocul se află în apropierea vestigiilor arheologice din secolele III–VI d.Hr., parte a zidului de incintă al Cetății Tomis (poarta de nord-est), cercetate, consolidate și puse în valoare muzeistic.

Pentru acest teren a fost emis Certificatul de urbanism nr. 2953 din 26.08.2015, de către Primăria Constanța. În iunie 2018, investitorul a obținut Avizul favorabil nr. 247/U/2018 de la Ministerul Culturii. Totuși, Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) a fost respins de fostul arhitect-șef al municipiului Constanța, Mihai Radu Vânturache, în cadrul Comisiei de Urbanism.

Mai apoi, în ianuarie 2019, Consiliul Local a votat împotriva PUD-ului pentru construirea unui imobil cu regim de înălțime S+D+P+5-6E (locuințe colective cu spații comerciale la demisol și parter), pe strada Mircea cel Bătrân nr. 47A. Ca urmare, investitorul Black Waters SA și proprietara terenului, Rodica Ana Stăiculescu, au inițiat un proces în instanță, solicitând obligarea autorităților la emiterea avizelor necesare.

Societatea Black Waters a fost înființată în data de 9 aprilie 2014, având sediul pe Bulevardul Mamaia nr. 288 din municipiul Constanța. Administrator este Remus Alfredo Budur, care este și asociat cu 40% din capitalul social, alături de Gheorghe Lisandru, cu 50% din capitalul social, și de Ioan Claudiu Dobre (10%). Cifra de afaceri raportată pentru anul 2024 a fost de 1.645.839 de lei, profitul de 151.278 de lei, iar datoriile, de 5.951.506 lei, cu 13 angajați.

Loredana MIHAI

Citește și:

Societatea Black Waters va putea construi un bloc cu 6 etaje peste Poarta Mare a Cetății Tomis

Bloc peste Poarta Mare a Cetății Tomis? Proiectul Black Waters, de pe strada Mircea cel Bătrân, revine în CLM, deși a fost respins de mai multe ori