Vești importante pentru patrimoniul constănțean! Vila Regală din stațiunea Mamaia, un monument istoric de o importanță incontestabilă, mai bifează un pas esențial în procesul birocratic de reabilitare și conservare. Edificiul și terenul aferent vor intra într-un amplu proces de restaurare, în baza unei legi promulgate de președintele Nicușor Dan.
Șeful statului a promulgat, sâmbătă, 29 noiembrie a.c., Legea nr. 200/2025 pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut – Proiectul privind patrimoniul cultural şi istoric din România – dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 29 noiembrie 2024 şi la Bucureşti la 16 decembrie 2024. Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) asigură finanţarea Proiectului LD 2215 (2024) privind patrimoniul cultural şi istoric din România, cunoscut sub denumirea de „Temelii Culturale.”
Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) asigură finanţarea Proiectului LD 2215 (2024) privind patrimoniul cultural şi istoric din România, cunoscut sub denumirea de „Temelii Culturale“, printre acestea aflându-se și Vila Regală din Mamaia.
Costul total net estimat este de 280 de milioane de euro, dintre care 140 de milioane de euro provin din împrumutul de la BDCE, iar 140 de milioane de euro reprezintă contribuţia României.
Hotărârea de Guvern prin care Vila Regală din stațiunea Mamaia a trecut la Ministerul Culturii
Fosta Vilă Regală din stațiunea Mamaia, o clădire monument istoric, construită acum aproape 100 de ani și abandonată, va fi preluată în proprietatea statului și trecută în administrarea Ministerului Culturii. Mai jos este Hotărârea de Guvern.
”27.HOTĂRÂRE DE GUVERN privind declararea de interes public național a unui imobil clădire, monument istoric, din patrimoniul Societăţii MAMAIA S.A., trecerea sa În domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii ,i pentru suplimentarea bugetului Ministerului Culturii din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2024. Fosta Vilă Regală Mamaia, clădire monument istoric cunoscută drept Palatul Reginei Maria, va fi declarată de interes public național și va trece în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Culturii. Guvernul va aloca fondurile necesare pentru preluarea de către stat a Vilei Regale din Mamaia. În acest sens, bugetul Ministerului Culturii va fi majorat cu 5,7 milioane de lei. În această clădire monument istoric vor fi găzduite activități culturale”
Primăria a cumpărat terenul aferent Vilei Regale din Mamaia. Vergil Chițac a semnat contractul de vânzare-cumpărare
Primarul Municipiului Constanța, Vergil Chițac, a semnat în luna octombrie 2024 contractul de vânzare-cumpărare prin care terenul pe care se află Vila Regală din Mamaia a intrat în patrimoniul municipalității. Prețul plătit este identic cu cel la care terenul a fost vândut în urmă cu două decenii.
Terenul de 1,5 ha va fi transmis statului și Ministerului Culturii, ca parte din proiectul „Temelii culturale” prin care vor fi salvate 14 obiective de interes național și european.
Amintim că situația Vilei Regale din Mamaia a fost una foarte complicată. Detalii aici: Situația Palatului Regal din Mamaia este departe de a fi rezolvată: terenul este încă privat, iar ministerele s-au împotmolit cu preluarea clădirii
Investiţiile pentru 14 obiective prin proiectul „Temelii Culturale”, aprobate de preşedintele României
Proiectul acoperă o listă indicativă de 14 subproiecte culturale şi istorice naţionale, în Municipiul Bucureşti şi în 6 judeţe, incluzând clădiri culturale de mare importanţă:
- restaurarea şi modernizarea în totalitate a Operei Naţionale Române din Bucureşti;
- consolidarea, restaurarea şi amenajarea sediului Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti;
- restaurarea parţială la interior şi refacerea unor instalaţii la Ateneul Român din Bucureşti;
- consolidarea, restaurarea şi amenajarea Vilei arhitectului francez Paul Gottereau – spaţiu cultural al Institutului Naţional al Patrimoniului din Bucureşti;
- consolidarea, restaurarea şi amenajarea sediului Administraţiei Fondului Cultural Naţional din Bucureşti;
- consolidarea şi restaurarea Casei Samurcaş din cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti;
- construirea unui corp nou de clădire pentru Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti;
- restaurarea şi amenajarea Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu;
- restaurarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naţionale a României;
- restaurarea şi punerea în valoare a Muzeului Sitului Arheologic Cucuteni – Complexul Naţional Muzeal „Moldova” Iaşi;
- construirea sălii de spectacole a Operei Naţionale Române din Iaşi (în continuarea investiţiei cuprinse în Acordul-cadru de împrumut de la BDCE pentru finanţarea Proiectului LD 2097 din 2021, aflat în implementare);
- restaurarea şi punerea în valoare a domeniului (casa-muzeu, capela şi anexele) de la Tescani (jud. Bacău) – Secţia „Dumitru şi Alice Rosetti-Tescanu-George Enescu” a Muzeului Naţional „George Enescu”;
- restaurarea şi amenajarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca;
- restaurarea şi amenajarea Vilei Reginei Maria din Mamaia (jud. Constanţa) şi amenajarea terenului aferent.
Relatări despre Vila Regală din Mamaia, clădire gândită de Regina Maria
„Regina Maria, după cum se știe iubea foarte mult Marea Neagră pentru că se născuse pe o insulă, copilărise pe altă insulă, este vorba de Malta. În cele din urmă ajunge și după venirea în țară să vadă Marea Neagră, pe care o iubește cu patimă. Sigur că și-a dorit încă de pe vremea când era principesă să poată veni cât mai des la mare dar sigur că atunci încă era dependentă de mișcările familiei regale. În momentul în care Regina Maria după Marele Război poate să își dezvolte pasiunea pentru mare dar și pasiunea pentru construcții, pentru că a fost un neonosit constructor, a fost un om înzestrat cu calități artistice remarcabile, de altfel era inclusă în elitele culturale ale vremii, Regina Maria a optat pentru un teren la Balcic pe care să își ridice un castel. A făcut acest lucru după ce, sigur, se așezase în Pavilionul Regal, pe care îl redemunise Cuibul Reginei, dar care purta amprenta Reginei Elisabeta și a unui alt stil de gândire ambientală decât cel propus de marea moastră regină. Așadar, imediat după Război decise să își ridice acest castel la Mamaia și cheamă pentru materializarea gândurilor proprii un arhitect italian care lucra în acea vreme în țară, Mario Stoppa. Toate construcțiile realizate de Regina Maria sunt făcute după ideile proprii, sigur că arhitecții trebuiau să pună planul și în date tehnice aceste gânduri. Dar faptul că Regina Maria gândea chiar în slava spendorii regale a României un castel mai mult pe orizontală decât pe verticală demonstrează o adecvare a viziunii ei la tipologia acestui spațiu. De altfel, una dintre arhitectele preferate ale reginei va fi coptată ulterior în colectivul care va realiza câteva dintre vilele de la Balcic și va aduce ea însăși, alături de comanda regală acest stil caracteristic pentru litoralul Mării Negre. Atunci se elaborează, stil în care predomină orizonatala, în care predomină geamurile mari, terasele cu deschidere spre mare, ca materiale: piatra de multe ori, pentru că se găsește din belșug aici în centrul Dobrogei și la Blacic. Iată, așadar, Regina Maria își construiește un castel regal la Mamaia.
„Trebuie să ne imaginăm că la acea dată, Mamaia arăta cu totul altfel decât este astăzi. În primul rând, pentru că oamenii au fost destul de reticenți la fenomenul Mamaia, să ne amintim că el a debutat în anul 1906 atunci când primarul Ion Bănescu a mutat plaja de la Viile Vechi la Mamaia și lumea era reticentă pentru că se gândeau că este prea departe Mamaia, că se ajunge greu, că este doar o limbă de pământ, fără niciun fel de stabilitate, fără umbră, fără confort și așa mai departe. Deci, Mamaia câștigă greu teren în imaginația colectivă, deși, ofertele sunt dintre cele mai alese, terenurile de la Mamaia sunt ieftine, oamenii nu se grăbesc să le ia și mai ales nu se grăbesc să își construiască vile. Așadar, în anul 1923-1924 proiectul reginei era socotit inovator pe atunci, erau foarte puține construcții în Mamaia și regina își amintește că putea să călărească la malul mării prin stațiune, ceea ce este greu de conceput în ziua de astăzi, putea să plece în galop de-a lungul țărmului și să se lase în voia vântului, care sigur că îi răsfira părul și veștimtele. Castelul se construiește dar Regina Maria se îndrăgostește între timp tot de Balcic, este o dragoste definitivă, este marea dragoste, de fapt, în materie de alegeri pe litoralul Mării Negre și aici își va construi cu începere din anul 1924 începând cu Castelul Tenha Yuva și continuând cu celelalte vile și cu Bisericuţa Stella Maris. În acest moment, sigur că Mamaia este abandonată, ea este dată reginei mame, Elena și aici principele Mihai își va petrece zile fericite la malul mării pentru că venea deseori cu mama sa aici. Iată, așadar, două uriașe personalități ale politicii sociale și culturale, Regina Maria și Regele Mihai care sunt indestructibili legați de acest castel de la Mamaia care din păcate acum, în loc să devină un loc de pelerinaj a devenit un spațiu cu totul insalubru și în administrația unor persoane care nu sunt tocmai bine orientate în ceea ce privește, aș spune, privilegiul istoric de a fi avut o asemenea ascendență. Așadar că sunt momente astrale din viața acestei clădiri și a stațiunii Mamaia atunci când ea era altceva decât o stațiune a tuturor sau o stațiune de week-end așa cum a devenit în ultimii ani”, a relatat în anul 2020 regretatul istoric de artă Doina Păuleanu.
L.M.
Citește și:
Iată Hotărârea de Guvern prin care Vila Regală din stațiunea Mamaia a trecut la Ministerul Culturii
