Mulți români care au primit, la un moment dat, ajutor din partea statului, indiferent că vorbim despre șomaj, alocație pentru susținerea familiei sau orice alt fel de ajutor, s-au confruntat o dată cu problema restituirii unor sume de bani. În general acest lucru se întâmplă când beneficiarul nu anunță atunci când situația privind veniturile familiei se îmbunătățește și când câștigă mai mult decât minimul prevăzut.
Numai că se mai întâmplă, în unele cazuri, ca și funcționarii serviciilor care țin evidența beneficiarilor să greșească, astfel încât cei din urmă să primească aceste ajutoare mai mult timp decât ar fi trebuit.
O decizie a CEDO a stabilit, recent, că o persoană aflată într-o astfel de situație nu este obligată să restituie banii primiți în mod eronat de la stat, pentru că aceasta nu este responsabilă pentru greșelile făcute de stat. Totuși, există o condiție pentru a fi posibil acest lucru.
Situația de fapt
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a analizat situația unei persoane dintr-o altă țară europeană care a primit ajutor de șomaj pentru o perioadă mai lungă de timp decât cea stabilită inițial de autorități. Ulterior, autoritățile din statul respectiv au solicitat restituirea sumei de bani primită în plus, însă persoana în cauză s-a adresat CEDO, care a absolvit-o de orice vină. Pe deoparte, principalul motiv a fost acela că greșeala aparține oficialilor dar, mai mult decât atât, s-a stabilit că, prin acționarea în judecată de către autorități a persoanei respective, în vederea recuperării banilor, acesteia i-a fost încălcat dreptul la proprietate.
Unde s-a întâmplat
Cazul concret a avut loc în Croația, unde o femeie a primit ajutor de șomaj între 1995 și 2001, deși, potrivit calculelor și a legislației în domeniu, aceasta era îndreptățită să primească acest ajutor doar până în 1998. Statul a dat-o în judecată pentru recuperarea diferenței de bani, pe care aceasta trebuia să îi returneze în 60 de rate.
Întrucât avea o situație financiară nu prea bună, nu a putut plăti, dar a cerut și ajutorul CEDO, unde s-a stabilit că femeia nu are nicio vină, că nu a indus în eroare autoritățile, iar ea a primit banii considerând că I se cuvin de drept, nebănuind că este o eroare la mijloc și nici nu a fost înștiințată în prealabil că nu mai are dreptul la termenul limită privind primirea ajutorului de șomaj.
„Avand in vedere faptul ca este bolnava si nu are niciun venit, autoritatile locale i-au incalcat drepturile, punand o povara individuala excesiva asupra ei”, a mai precizat CEDO.
Trecând peste alte detalii, CEDO a stabilit că statul trebuie să-I plătească despăgubiri în cuantum de 2.600 de euro.
Aplicabil în România
O astfel de hotărâre poate fi invocată în orice proces de acest fel, în toată Europa, inclusiv în România, întrucât la CEDO s-a creeat, astfel, un precedent. De precizat că, așa cum este menționat mai sus, regula nu este valabilă în cazul în care se dovedește că persoana știa că nu ar fi trebuit să mai beneficieze de aceste drepturi.
Daniel ALBU
