După teribilul accident rutier de la 2 Mai, unde un șofer drogat în vârstă de 19 ani a intrat cu mașina într-un grup de tineri, doi decedând, autoritățile și-au îndreptat atenția spre situația consumatorilor de droguri de la nivelul țării noastre. Astfel, în momentul de față s-a ajuns în punctul în care ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a precizat că lucrează la un proiect, pe care-l va prezenta Guvernului, privind înființarea unor centre în care minorii cu adicții să fie tratați în faza acută.
În România există unsprezece spitale de psihiatrie care fac controlul adicției, iar pentru copii sunt două. Însă, având în vedere fenomenul consumului de droguri, mai ales în rândul tinerilor, este nevoie de centre unde, pe lângă consiliere psihologică, să se poată și interna în faza acută.
La un simplu search pe Google, centre ”Drug&Alcohol Rehab” există, dar private, mai ales în București.
De asemenea, există și Agenția Națională Antidrog, înființată în 2002, ”prin instituţionalizarea cadrului de lucru al Comisiei Interministeriale Antidrog şi crearea unei structuri guvernamentale moderne, care să răspundă cerinţelor europene în domeniu”. Structura se află în subordinea Ministerului Afacerilor Interne și este compusă din centre regionale, între care și Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CRPECA) Constanța, cu program de lucru 8.00 – 16.00.
Este adevărat că și în aceste centre se oferă consilieră psihologică, însă ele se ocupă, în principal, cu campanii de prevenire.
Principalele droguri consumate în România
Potrivit statisticii Agenției Naționale Antidrog, 10,7% dintre cei cu vârste cuprinsă între 15 și 64 de ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an, iar 3,9% au consumat şi în ultima lună.
La nivel naţional, în rândul elevilor de 16 ani, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, conform metodologiei internaţionale a studiului ESPAD 2019, este de 9,5% , în timp ce consumul oricărui tip de drog ilicit în ultimul an a fost declarat de 9% dintre elevi.
Deşi, faţă de studiul anterior, din anul 2015, se observă o scădere cu 12% a proporţiei celor care declară consumul oricărui tip de drog de-a lungul vieţii, valorile foarte apropiate ale celor două tipuri de consum indică o rată crescută a celor care, după un consum experimental de droguri, aleg să continue acest tip de comportament.
Tot potrivit Agenției Naționale Antidrog, tendințele înregistrate în ultimii opt ani în evoluţia admiterilor la tratament pentru dependenţa de droguri au fost influențate de efectele determinate de punerea în aplicare a modificărilor legislative (cel mai mare impact al acestora fiind observat asupra admiterilor la tratament ca urmare a consumului de canabis), disponibilitatea locurilor la tratament, precum şi de menţinerea interesului pentru consumul de noi substanţe psihoactive.
”În anul 2021, au fost înregistrate 30 decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 prin supradoză. Numărul cazurilor de decese asociate consumului de droguri înregistrează o uşoară scădere.
Calea injectabilă rămâne regula pentru cazuistica deceselor asociate consumului de droguri, iar opiaceele continuă să domine tabloul drogurilor ilegale în România, care provoacă cele mai multe decese direct asociate consumului de droguri. Se constată persistenţa patologiei consecutive injectării de produşi insolubili, probabil cu sursă din comprimatele sau tabletele deturnate din circuitul farmaceutic sau terapeutic.
Vârsta medie de deces continuă să se plaseze după 35 ani, aceasta reprezentând o expresie a 《îmbătrânirii》 valurilor anterioare de consumatori, care au acumulat progresiv numeroase complicaţii de sănătate cauzate de consumul de droguri.
Drogurile cu efectul cel mai tanatogenerator continuă să fie din categoria opiaceelor, acestea fiind, tot mai des, în asocieri cu produşi medicamentoşi din clasa benzodiazepinelor.
În absenţa accesării datelor potenţiale oferite de Registrul general de mortalitate, este extrem de plauzibil ca mortalitatea indirectă să se situeze la valori mult mai mari”, potrivit Agenției Naționale Antidrog.
Însă, situația ar putea fi, în realitate, mult mai gravă.
În aceste condiții, ministrul Alexandru Rafila a spus, la Digi24: ”Lucrăm la un proiect pe care să îl prezentăm în Guvern, cu persoane specializate, dincolo de posibilitatea testării, care trebuie urmată de mai multe măsuri.
Una dintre măsuri e legată de consilierea psihologică de către o persoană specializată, iar beneficiari să fie copilul, familia sau și copilul și familia împreună.
Apoi, e nevoie de centre în care putem să tratăm faza acută a intoxicației cu droguri. Tratamentul de durată al adicției necesită luni sau chiar ani. În prezent, avem unsprezece spitale de psihiatrie care fac controlul adicției, pentru copii sunt două. Vrem să dezvoltăm o rețea regională, astfel ca în fiecare regiune să fie un astfel de centru pentru copii. De foarte multe ori, părinții au reticență față de aceste centre, pentru că sunt legate de un spital de psihiatrie și nu trebuie să fie așa. Sunt și centre private, o să îi invităm pe toți la discuții, pentru ca bunele lor practici să le implementăm și în sectorul public. Trebuie centre pe termen lung”.
Așa cum am precizat și mai sus, Spitalul Alexandru Obregia – Secţia de Neuropsihiatrie Infantilă oferă și servicii de dezintoxicare pentru minori și adulți. Pentru minori are opt paturi.
Centrul pentru supradoze, care primește și minori, este Spitalul Clinic de Copii “Grigore Alexandrescu” – Secția Toxicologie, din București. Acestea deservesc și județul Constanța.
Liliana BELCIUG
