Cazul daunelor solicitate de Elena Marinela Negulici, fost director economic al Centralei Nuclearelectrica de la Cernavodă, după ce a fost demisă și judecată în mod ilegal, este departe de a se fi încheiat. Deși a fost achitată definitiv pentru acuzațiile care s-au dovedit a fi nefondate, efortul ei de a obține reparații morale și materiale se lovește acum de noi ”piedici”. Curtea de Apel Constanța i-a dat recent dreptate și a dispus plata unor despăgubiri, însă statul român, prin Ministerul Finanțelor, refuză să accepte înfrângerea și a ales să prelungească acest proces, atacând decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)
Așa cum relatam anterior, acțiunea civilă deschisă de fosta directoare vine după o perioadă lungă în care viața și cariera i-au fost afectate profund de dosarul instrumentat de DNA în anul 2015.
Deși instanțele penale au infirmat acuzațiile de abuz și au dispus achitarea pe linie a întregii conduceri de atunci, instituțiile statului par incapabile să își asume responsabilitatea financiară pentru anii de sechestre și tensiune.
După ce, în martie 2025, Tribunalul Constanța respinsese în mod surprinzător cererea de despăgubire, balanța s-a echilibrat la Curtea de Apel. Instanța superioară a admis apelul, validând prejudiciul solicitat de fosta directoare. Totuși, autoritățile au decis să uzeze de ultima cale de atac, formulând recursul care mută litigiul la București.
Reparațiile stabilite de Curtea de Apel
Detaliile hotărârii pronunțate în apel reflectă, practic, o încercare de a repara strict pierderile documentate. Instanța a decis ca statul să achite daune morale în valoare de 30.000 de lei, o sumă mult redusă față de cei 105.000 de euro solicitați inițial de reclamantă pentru trauma provocată de anchetă și de măsura controlului judiciar.
Pe latură materială, judecătorii au dispus recuperarea cheltuielilor judiciare din timpul lungului proces penal, în cuantum de 49.998 lei, sumă ce va fi actualizată cu rata inflației.
Un aspect important este cel al banilor blocați abuziv: statul a fost obligat să plătească dobânzile legale și actualizarea cu inflația pentru fondurile ținute sub sechestru între ianuarie 2016 și octombrie 2023, fiind vorba despre indisponibilizarea sumelor de 137.576 lei și 1.196 euro. Aceste calcule vor fi actualizate până la data plății efective.
De asemenea, instanța a recunoscut pierderile salariale suferite în momentul în care au apărut problemele penale. S-a dispus plata contravalorii salariului pentru funcția de expert principal pentru perioada februarie – aprilie 2016, precum și plata diferenței dintre salariul de director economic și cel de expert principal pentru intervalul februarie – mai 2016.
Toate aceste drepturi salariale urmează să fie actualizate cu rata inflației și să fie purtătoare de dobânzi legale. La acestea se adaugă cheltuielile de judecată din actualul proces civil: 10.000 de lei pentru faza de fond și 7.000 de lei pentru apel.
Ultimul cuvânt îl va avea instanța supremă
În prezent, dosarul se află în procedura de „filtru” la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde urmează să se stabilească primul termen de judecată. Faptul că două instanțe au privit diametral opus aceeași speță subliniază faptul că obținerea unor reparații, după un ditamai calvarul este, în general, pe un tărâm nesigur, chiar și cu o decizie de achitare definitivă pe masă.
Rămâne de văzut dacă magistrații instanței supreme vor pune punct acestui proces sau dacă statul va găsi o portiță pentru a evita achitarea notei de plată pentru propriile erori.
Vă prezentăm, în continuare, motivele invocate de reclamantă, cele care au stat la baza hotărârii din apel.
Elena Marinela Negulici arată că în anul 2016, era angajata la Nuclearelectrica, iar întreaga sa carieră profesională a fost în beneficiul acestei societăţi. În anul 2015 a ieşit la pensie pentru limită de vârstă, însă a continuat relaţia de munca, în baza unui contract pe perioada determinată. Iniţial, a fost reangajată pe funcţia pe care o avusese, de Director economic al Sucursalei CNE Cernavodă, pentru ca apoi, în noiembrie 2015, să treacă pe funcţia de expert principal.
Datorită experienței pe care o avea în funcţia de director economic, pănă la organizarea concursului de ocupare a acestei funcţii, angajatorul a numit-o cu delegație (temporar), din nou, pe postul de Director Economic pentru perioada 17.11.2015 -17.05.2016, timp de 6 luni.
Problemele au apărut însă pe fondul existenţei dosarului deschis de DNA, în 2016. În data de 19 februarie 2016, a adus la cunoştinţa SN Nuclearelectrica faptul că prin intermediul Ordonanţei DNA s-a luat măsura controlului judiciar, cu obligaţia de a nu desfasura nicio activitate la angajator, astfel că a încetat numirea cu delegație în funcţia de Director economic, fiind trecută pe funcţia de expert principal, apreciindu-se ca existenţa dosarului penal este incompatibilă cu funcţia de conducere, cu atât mai mult cu cât era în vigoare şi măsura controlului judiciar ce viza acest aspect.
În 2016, angajatorul a dispus şi suspendarea contractului individual de muncă, pe perioada controlului judiciar, care, ulterior, a fost revocat. Totuşi, angajatorul a decis menţinerea suspendării contractului de muncă pe durata procesului penal.
Pe 9 martie 2016 a fost trimisă în judecată, alături de alţi colegi, într-un dosar penal în care s-a dovedit ulterior, prin hotărâre definitivă, că faptele de care erau acuzați nu existau.
În luna martie 2018, Nuclearelectrica a decis încetarea suspendării contractului său de muncă şi încetarea de drept a raportului de muncă începând cu 11.03.2018. În acest context, a rămas fără posibilitatea de a-şi relua activitatea profesională care, din cauza deciziei de suspendare, s-a incheiat cu doi ani mai devreme decât ar fi trebuit.
În perioada procesului penal, soţul său, bolnav de cancer, a decedat, reclamanta nefiind în starea psihică şi fizică de i fi alături, aşa cum s-ar fi cuvenit. Totodată, s-a îmbolnăvit, pe fondul presiunii extreme generate de acuzația penală. La scurt timp după decesului soţului meu, a decedat şi mama sa.
În atare condiţii, a apreciat reclamantă că statul român este responsabil pentru efectele negative, materiale si morale, suportate din cauza existenţei procesului penal.
Daniel ALBU
Citește și:



























