Disputele dintre vecini pot avea cauze diverse. Unii se plâng din cauza gălăgiei, alții din cauze ce țin de linia de hotar, alții se ceartă din cauza mirosurilor provenite de la animale, din cauza manelelor, a scandalurilor conjugale sau chiar pe considerente politice. Nu o dată s-a întâmplat ca vecinii să își arunce vorbe precum: „Eu nu vorbesc cu tine, mă pesedistule!“, la care vine replica: „Tu vorbești, mă penelistule?!“, și așa mai departe. Lăsând la o parte toate aceste dispute, amuzante am putea spune, ne vom limita doar la o anumită situație mai serioasă, reglementată de Codul Civil, care a făcut ca două familii să se judece în instanță.
În urmă cu aproape cinci ani, o familie care locuiește în cartierul Brătianu din Constanța a deschis o acțiune civilă la Judecătoria Constanța, prin care a solicitat revendicarea unei porțiuni de teren, parte din curtea sa, pe care vecinul său ar fi ocupat-o abuziv, modificând linia de hotar. Mai mult decât atât, pe porțiunea respectivă, vecinul său ar fi construit și un WC.
Ca în orice caz de acest fel, apar argumente de ambele părți, iar în cele din urmă judecătorii sunt cei care fac lumină.
În speță, reclamanții susțin că, în anul 2016, pârâții (vecinii lor) au procedat la extinderea uneia dintre construcţiile ce se aflau pe terenul acestora, fără autorizaţie de construire, extinderea realizându-se și pe terenul proprietatea reclamanţilor.
La vremea respectivă, vecinii reclamanți au sesizat autoritățile statului, care au aplicat amenzi. Ulterior, în data de 31.10.2016, pârâții au obţinut un certificat de urbanism privind terenul respectiv, însă acesta se bazează pe greşita documentaţie cadastrală a acestora, potrivit documentelor depuse la dosar, în sensul că terenul acestora se învecinează cu terenul reclamanţilor prin linie frântă, nu printr-o linie dreaptă, care i-a permis vecinului pârât să edifice o construcție și pe terenul vecinului său. Aceste aspecte au fost stabilite și printr-un raport de expertiză.
Ce spune vecinul advers
În timp ce vecinul reclamant susține că, printr-o „greșeală“ a fost modificată linia de hotar, vecinul său susține că, în realitate, lucrurile au stat altfel.
Mai exact, el este proprietarul terenului pe care se află cele două amplasamente, magazie și WC, aflate, cumva, la linia de hotar, pe care doar le-a renovat, ele existând în acel loc dinainte ca vecinul său, reclamantul, să locuiască acolo.
Analizând documentele depuse, instanța a reținut că, în 2013, pârâtul a solicitat aprobări privind desființarea unor anexe gospodărești, solicitând un certificat de urbanism, în 2016. În acest certificat era prevăzută o concluzie privind acordul vecinilor. Unii dintre acești vecini și-au exprimat dezacordul, inclusiv în fața notarului public. Anterior, au sesizat și Primăria Municipiului Constanța – Serviciul Disciplina în construcții, motivând „neînțelegeri existente cu privire la delimitarea proprietaților“.
Cu toate acestea, planul de amplasament al proprietății familiei pârâte a fost actualizat, prin modificarea suprafeței, de la 191 la 197 metri pătrați, fără clarificarea „neînţelegerii“.
Trecând peste alte detalii, pârâții au cumpărat un teren de 200 de metri în acte, dar care, în realitate, avea 191 de metri, din măsurători. În 2004, când l-au intabulat, în acte au fost trecuți 200 de metri, nu suprafața reală. Mai departe, din extrasul de carte funciară solicitat în 2016, dar și în certificatul de urbanism solicitat pentru „reorganizarea“ anexelor gospodărești, reieșeau 200 de metri în acte, dar 191 de metri din măsurători.
În urma analizei făcută de instanță a reieșit că, pe o anumită porțiune, cele două proprietați se suprapun, pe o suprafață de circa doi metri.
„Se reţine că planul cadastral a fost eronat introdus în baza de date a OCPI Constanţa, fiind necesară actualizarea documentaţiei cadastrale pe coordonatele şi limitele reale din teren. În Plan de situaţie Anexa 4 la raportul de expertiză, expertul a reprezentat repoziţionarea planului cadastral aferent imobilului proprietatea reclamanţilor“, se arată în concluziile instanței de fond.
Mai pe românește, o expertiză a arătat că cele două proprietăți învecinate trebuie să fie delimitate printr-o linie de hotar dreaptă, iar cele două anexe ale vecinului pârât trebuie demolate, întrucât nu respectă distanța minimă între ele și linia de hotar, care trebuie să fie de minimum 60 de centimetri.
Prin urmare, prin sentința civilă pronunțată în data de 14 iunie 2022, instanța a dispus obligarea vecinilor pârâți să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren care face obiectul disputei dintre ei, demolarea anexelor menționate și modificarea în cartea funciară a limitei celor două proprietăți.
Căile de atac
Sentința civilă a fost atacată cu apel în termenul legal, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Constanța. În această etapă procesuală, vecinii care au fost chemați în judecată au precizat faptul că au cumpărat locuința cu acele anexe gospodărești, în același loc, ca și linia de hotar, exact așa cum apare în documentație, fără a interveni în vreun fel asupra acestora, cu excepția renovării, dar fără nicio extindere.
„Susţinerea reclamanţilor în sensul că pârâţii ar fi procedat la extinderea unora din construcţiile ce se aflau pe terenul lor, extindere ce s-ar fi realizat şi pe terenul proprietatea reclamanţilor, nu corespunde adevărului. În realitate, anexele C3, C4 (magazie şi WC) existau deja la momentul cumpărării imobilului de către apelanţii pârâţi. Aceste anexe au fost renovate fără extindere şi au rămas pe vechiul amplasament, fără a se încălca în vreun fel dreptul de proprietate al reclamanţilor. În ceea ce priveşte corpul C2 de clădire, noii proprietari au procedat la refacerea acoperişului, de asemenea fără vreo extindere şi fără lezarea dreptului de proprietate al familiei“, se arată în documentele depuse în faza de apel.
Totodată, apelații au precizat faptul că vecinii care au reclamat că s-au extins mai mult decât trebuia a cumpărat o proprietate de 240 de metri pătrați, în 2006, și tot atât dețin și în acest moment, limitele proprietății lor nefiind afectate. Mai exact, aspectele că aproape doi metri din proprietatea lor au fost ocupați abuziv, așa cum a constatat instanța de fond, nu sunt reale.
În urma deliberării, în luna februarie a.c. Tribunalul a admis apelul și a schimbat sentința instanței de fond, în sensul că a respins acțiunea reclamanților ca nefondată. Nici această hotărâre nu a fost definitivă, motiv pentru care a fost atacată la Curtea de Apel, cu recurs, termenul de judecată fiind stabilit pentru miercuri, 18 octombrie a.c., când judecătorii au au respins recursul ca nefondat, ceea ce înseamnă că reclamanții au pierdut definitiv.
Daniel ALBU
