Capacitatea de a moșteni o are persoana care este în viață la momentul deschiderii succesiunii celui ce va fi moștenit, adică momentul decesului acestuia din urmă, constatat prin certificatul de deces. Va avea capacitate de a moșteni și copilul care deși nu este născut la momentul amintit mai sus, el este conceput, urmând a se naște.
Vocația succesorală reprezintă aptitudinea unei persoane de a culege moștenirea lăsată în urmă de cel decedat, aceasta aparținând soțului și rudelor acestuia din urmă, în ordinea și după regulile impuse de lege.
Trei principii esențiale guvernează devoluțiunea legală a moștenirii în viziunea Codului civil, anume, prioritatea claselor de moștenitori, proximitatea gradului de rudenie între moștenitorii aparținând aceleiași clase, respectiv împărțirea moștenirii în părți egale între moștenitorii din aceeași clasă De regulă și într-un mod simplist, ordinea rudelor la moștenire pornește de la descendenți – copii și nepoți, în linie dreaptă – acestora urmându-le ascendenții și colateralii.
Nedemnitatea este o sancțiune asociată unor fapte grave comise de către un moștenitor. Aceasta este aplicată ca efect direct al legii, în ceea ce privește situațiile avute în vedere de art. 958 Cod civil, sau cu intervenția instanței de judecată, pentru ipotezele prevăzute de art. 959 Cod civil.
Cu titlu exemplificativ, este nedemn în virtutea art. 958 Cod civil, moștenitorul care a fost condamnat penal pentru o infracțiune săvârșită cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea sau, potrivit art. 959 Cod civil, moștenitorul care a distrus testamentul defunctului. Spre deosebire de primele două condiții, aici discutăm despre o condiție negativă, moștenitorul trebuind să nu fie nedemn, scrie legalbadger
Atunci când aceste condiții sunt îndeplinite, dreptul de moștenitor trebuie consolidat prin acceptarea moștenirii, fie în mod expres, prin însușirea calității printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată, fie în mod tacit, când din faptele și actele juridice realizate de cel care are dreptul de a moșteni rezultă intenția acestuia de a-și însuși titlul.
Când se pierde dreptul la moștenire?
În conformitate cu art. 1103 alin. (1) Cod civil, „Dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moșteniri”, operând o modificare față de Codul civil din 1864, aplicabil succesiunilor deschise anterior datei de 1 octombrie 2011, care prevedea în favoarea moștenitorilor un termen de doar 6 luni în vederea acceptării.
În alți termeni, persoana care nu acceptă moștenirea în termen de un an de la deschiderea acesteia va pierde dreptul de moștenitor, considerându-se că el a renunțat în mod tacit. Momentul de la care curge termenul de opțiune suportă și excepții. Astfel, art. 1103 alin. (2) prevede o serie de situații specifice în care termenul curge începând cu alte momente, după cum urmează:
„a) de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;
b) de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;
c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii;
d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.”
otodată, termenul de opțiune poate fi suspendat, sau moștenitorul poate fi repus în termenul de opțiune potrivit regulilor care guvernează prescripția extinctivă. Odată acceptată moștenirea, însă, dreptul de moștenitor astfel consolidat devine imprescriptibil – nu se mai poate pierde ca urmare a trecerii timpului, indiferent dacă se realizează dezbaterea succesorală sau nu.
Concluzionând, pentru a oferi un răspuns scurt întrebarea după câți ani pierzi dreptul de moștenitor, dreptul la moștenire se pierde:
- În termen de un an de la deschiderea moștenirii, de către moștenitorii care nu au depus diligențe pentru acceptarea acesteia;
- Niciodată, după ce moștenirea a fost acceptată.
M.G.
