Al treilea membru care se afla pe primul palier, cel de conducere, în gruparea infracțională din Km 4-5, este Victor Manea, zis Mânuță, acum în vârstă de 67 de ani. Chiar dacă lider absolut este Bogdan Drugă, zis Bobby, urmat de Constantin Virgil Pase, zis Vira, Mânuță avea parte de un respect deosebit, inclusiv din partea celor doi capi, care îi spuneau Padre sau ”tată”.
Potrivit anchetatorilor, adică procurorilor DIICOT, Victor Manea, zis Mânuță, ocupă în cadrul grupării o poziție ierarhică cel puțin la fel de importantă cu cea a numiților Constantin Virgil Pase și Bogdan Drugă, datorită relației apropiate pe care o are cu acesta din urmă, dar și a faptului că în interiorul grupării acesta era perceput ca un personaj cu un trecut infracțional remarcabil, care ar executat, conform propriilor susțineri, mai multe pedepse privative de libertate.
Membrii grupului infracțional i se adresau cu apelativele ʺPadreʺ sau ʺtatăʺ, ce denotă autoritatea pe care o avea acesta la nivelul grupului și respectul pe care îl purtau membrii grupării.
Tot în cadrul grupului infracțional organizat, Victor Manea a inițiat și instruit în activitatea infracțională pe alți membri din grupare, aspecte ce au reieșit din percheziția infomatică efectuată asupra terminalului mobil aparținând inculpatului Adrian Gabriel Mangu.
Astfel, într-o conversație dintre cei doi, Victor Manea îi spune că este format de el, la fel ca liderul grupării, Bogdan Drugă (Victor Manea: „tu ești copilul meu, ești ce am format eu jmecheri tu și Drugă”).
În același terminal a fost identificată o captură fotografică ce reprezintă o convorbire pe Facebook, purtată între Constantin Virgil Pase zis Vira și Victor Manea, din care rezultă că Vira era supărat pe Victor Manea că îi solicita banii într-o perioadă delicată și îi transmitea lui Mânuță următoarele: „O să te sune Blonduțu când îți aduce banii te respect și am să te salut că ne-ai crescut pe toți, dar prietenie nu mai am”.
Totodată, inculpatul Victor Manea a reușit să ocupe această poziție și datorită faptului că este destul de potent financiar, fiind asociat cu liderul grupării, Bogdan Drugă, în achiziția de imobile.
Potrivit DIICOT, Victor Manea este printre cei mai vechi membri, având un palmares infracțional impresionant, fapt ce le-a insuflat celorlalți membri ai grupării un sentiment de respect profund față de acesta.
De evidențiat ar fi faptul că un element specific acestei grupări infracționale este acela că membrii mai tineri se subordonau și ascultau de cei mai în vârstă.
La 61 de ani, constrângea sexual o minoră de 16 ani
Mânuță este acuzat de mai multe infracțiuni, inclusiv trafic de minori.
Spre exemplu, în perioada 2017 – 2020, a recrutat o minoră, profitând de starea vădită de vulnerabilitate a acesteia (elevă, situație materială modestă) și de autoritatea exercitată, prin diferența de vârstă existentă (la data faptelor, minora avea vârsta de 16 ani, în timp ce Victor Manea avea vârsta de 61 de ani), pe care a transportat-o și a adăpostit-o în locuința personală, în scopul exploatării sexuale în folosul său, prin alte forme de exploatare sexuală (întreținerea în mod repetat de acte sexuale contra cost, abuz sexual în contextul autorității determinate de diferența de vârstă și de apartenența la un grup infracțional, exploatare prin sugar dating coercitiv) și pe care a menținut-o într-o stare de aservire prin constrângere fizică, manipulare, presiuni psihice asupra minorei și asupra a părinților acesteia, fiind ajutat în procesul recrutării, transportării și menținerii în starea de aservire a minorei de Cristuinea Adrian și Grigorenco Iulian zis Birlic.
La un moment dat, fata a rămas însărcinată, iar Mânuță a vrut ca ea să păstreze copilul, menținând-o într-o stare de teroare, amenințând-o că o va mutila cu acid pe față sau că îi va rupe picioarele. Punea să fie urmărită, îi punea cuțitul la gât sau o punea să țină mâna pe masă cu degetele răsfirate și să joace acel joc cu briceagul. Însă, ea a făcut întrerupere de sarcină, el postând poze cu ea pe Facebook, cu mesajul: ”o târfă”.
”Nu cred că lua pastile pentru potență, dura 2 minute”
Tânăra le-a relatat autorităților cum a fost sechestrată, terorizată, chiar și abuzată sexual de el.
Cum îi ținea cuțitul la gât și cum punea băieții să o urmărească.
Însă, a urmat și declarația: ”Nu cred că a luat substanțe pentru potență, întrucât relațiile sexuale în sine durau puțin, 2-3 minute”.
De asemenea, a relatat cum el era consumator de cocaină, pe care o trăgea la casa lui din Cumpăna, la piscină, și a încercat să o facă și pe ea să consume.
Potrivit datelor din dosar, Mânuță devenise obsedat de minoră, încercând s-o lase însărcinată în mai multe rânduri. Îi spunea că-i dă pastile contraceptive când, de fapt, erau medicamente pentru diabet.
Ulterior, în perioada februarie 2020 – ianuarie 2021, a recrutat altă minoră, profitând de starea vădită de vulnerabilitate a acesteia (determinată de vârsta fragedă – 16 ani, mediul familial-mamă decedată când persoana vătămată avea vârsta de 3 ani, nivelul scăzut de educație – abandon școlar și situație materială precară) și de autoritatea exercitată, prin diferența de vârstă existentă (la data faptelor, minora avea vârsta de 16 ani, în timp ce el avea vârsta de 64 de ani), pe care a transportat-o și a adăpostit-o în locuința personală, în scopul exploatării sexuale în folosul său, prin alte forme de exploatare sexuală (întreținerea în mod repetat de acte sexuale contra cost, abuz sexual în contextul autorității determinate de diferența de vârstă și apartenența la un grup infracțional, exploatare prin sugar dating coercitiv, promisiuni vizând oportunitatea obținerii unui nivel de trai mai bun) și pe care a menținut-o într-o stare de aservire prin constrângere, manipulare, presiuni psihice asupra minorei, surorii și tatălui, fiind ajutat în procesul recrutării și menținerii în starea de aservire a minorei de Cristuinea și Grigorenco.
Din declarația persoanei vătămate a rezultat că aceasta era constrânsă să întrețină relații sexuale cu el, în caz contrar era nevoită să restituie obiectele vestimentare și banii pe care îi primise de la inculpat. Această modalitate de șantaj era doar o formă ca inculpatul să își atingă scopul, respectiv să o exploateze sexual în folosul său, victima neavând posibilitatea financiară reală să îi restituie sumele de bani pe care le primea de la inculpat.
Este de precizat ar fi că dacă victima nu se conforma cerințelor inculpatului, acesta exercita presiuni asupra ei sau a membrilor familiei, concretizate prin amenințări la adresa acestora, cât și prin deplasările efectuate la locuința membrilor de familie.
Totodată, din declarație rezultă că inculpatul a transportat-o pe persoana vătămată minoră la Brașov, i-a luat acesteia actul de identitate, persoana vătămată reușind să scape cu ajutorul surorii sale.
În februarie 2020 a pus ochii pe altă minoră, pe care a supus-o acelorași tratamente.
„În cauză, se reține că inculpatul, având o vârstă înaintată, peste 60 de ani, a desfășurat pe o perioadă îndelungată o activitate infracțională caracterizată prin racolarea și exploatarea a trei persoane vătămate minore. Din materialul probator administrat rezultă că acesta a inițiat relații cu victimele sub aparența unor legături consensuale, oferindu-le sume de bani și bunuri de valoare, pentru ca ulterior să condiționeze menținerea acestor beneficii de întreținerea de relații sexuale. În situațiile în care victimele refuzau, inculpatul recurgea la amenințări, acte de violență fizică și la presiuni de natură economică, solicitând restituirea bunurilor ori a contravalorii acestora, determinând astfel victimele să continue relațiile sexuale împotriva voinței lor reale.
Această modalitate de acțiune, nu are caracterul unei relații consensuale, ci constituie în realitate o formă disimulată de exploatare sexuală. Esențială este existența unei dependențe economice create artificial, a unei diferențe evidente de putere și a utilizării constrângerii pentru obținerea de favoruri de natură sexuală. Prin urmare, ne aflăm în prezența unei forme moderne de exploatare, în care controlul asupra victimelor nu este exercitat exclusiv prin forță fizică, ci și prin mecanisme psihologice și economice”, potrivit DIICOT.
Camătă: activitatea de bază
Una dintre activitățile de bază ale lui Mânuță era cămătăria. Rechizitoriul descrie multe fapte, fiind vorba de sume mari de bani.
Mai jos vom reda una singură:
– în perioada anilor 2018 – 2019, a fost ajutat de inculpatul Drugă Bogdan să dea ca îndeletnicire, împreună cu Ștefan Florin Marian zis Calu, fără a fi autorizați în condițiile legii, suma de 30.000 de euro în două tranșe, cu o dobândă de 10% pe lună, martorului M. Sorin, care a plătit suma totală de 9.000 de euro cu titlu de camătă, precum și suma împrumutată în cuantum de 30.000 de euro.
”Concluzionând activitatea infracțională a numitului Manea Victor zis Mânuță în ceea ce priveștea infracțiunea de camătă, mai facem următoarele precizări finale:
Din ansamblul probatoriului administrat în cauză rezultă că inculpatul a desfășurat, pe o perioadă îndelungată de timp și în mod repetat, activități constând în acordarea de împrumuturi bănești către diverse persoane, percepând pentru acestea dobânzi semnificative, fără a deține autorizație legală în acest sens. Activitatea nu a avut un caracter ocazional sau izolat, ci dimpotrivă, s-a manifestat ca o practică constantă, structurată și organizată, ceea ce relevă fără echivoc caracterul de îndeletnicire cerut de norma de incriminare”, potrivit datelor din anchetă.
Astfel, potrivit DIICOT, inculpatul a dezvoltat un veritabil mecanism de acordare a împrumuturilor, identificând persoane aflate în dificultăți financiare și profitând de vulnerabilitatea acestora pentru a le oferi sume de bani în condiții împovărătoare.
Dobânzile percepute nu aveau un caracter rezonabil, ci erau stabilite arbitrar, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste, depășind limitele unei simple relații civile și intrând în sfera ilicitului penal.
”În ceea ce privește cerința esențială a caracterului de ”îndeletnicire”, reținem faptul că aceasta este pe deplin îndeplinită, întrucât activitatea inculpatului prezintă trăsăturile unei ocupații constante. Repetitivitatea faptelor, numărul persoanelor vătămate, durata îndelungată în timp, precum și existența unui mod de operare relativ uniform demonstrează că inculpatul nu a acționat sporadic, ci a transformat această conduită într-o sursă de venit constantă. Prin urmare, nu ne aflăm în prezența unor acte izolate, ci a unei activități infracționale desfășurate cu caracter de continuitate și stabilitate.
De asemenea, din probele administrate rezultă că inculpatul nu se limita la acordarea sumelor de bani și perceperea dobânzilor, ci exercita în mod constant presiuni asupra debitorilor pentru recuperarea creanțelor. Aceste presiuni îmbrăcau forme variate, de la insistențe repetate și amenințări voalate, până la intimidări directe, menite să creeze o stare de temere în rândul persoanelor împrumutate. Astfel, relația dintre inculpat și debitori nu era una bazată pe consens și libertate contractuală, ci pe constrângere și dezechilibru evident de forțe.
Un element agravant al conduitei inculpatului îl constituie faptul că acesta se folosea, în mod constant, de sprijinul unei alte personae, respective numitul ȘTEFAN FLRIN MARIAN zis CALU, persoană cunoscută în comunitate ca având un comportament violent, pentru a-și consolida poziția de forță și a-și intimida debitorii. ȘTEFAN FLRIN MARIAN era folosit în mod deliberat pentru a exercita presiuni suplimentare asupra celor care întârziau sau refuzau plata sumelor datorate, contribuind astfel la menținerea unui climat de teamă și constrângere. Implicarea acesteia nu este întâmplătoare, ci face parte dintr-o strategie a inculpatului de a-și asigura recuperarea sumelor și de a descuraja orice tentativă de neplată.
Această modalitate de a acționa evidențiază un grad ridicat de pericol social, întrucât activitatea de camătă nu se rezumă la un simplu raport patrimonial, ci generează consecințe grave asupra persoanelor vătămate, afectându-le libertatea de voință și stabilitatea financiară. Prin combinarea împrumuturilor cu dobândă excesivă cu presiuni și intimidări, inculpatul a creat un mecanism de exploatare a vulnerabilității economice a debitorilor.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită cu intenție directă, inculpatul cunoscând caracterul nelegal al activității sale și urmărind în mod constant obținerea de foloase materiale. Perseverența în comiterea faptelor și organizarea activității denotă existența unei voințe infracționale clare și a unei conduite asumate.
În drept, faptele descrise întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de camătă, prevăzută de art. 351 Cod penal, respectiv darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată. Toate cerințele legale sunt îndeplinite, respectiv existența unor împrumuturi repetate, perceperea de dobânzi și caracterul constant al activității”, se mai arată în referatul DIICOT.
Ce a zis la audieri
Fiind audiat în calitate de suspect la data de 20.11.2025, MANEA VICTOR s-a prevalat de dreptul la tăcere.
De asemenea, la data de 20.11.2025, MANEA VICTOR a fost audiat în calitate de inculpat, însă nu a dorit să dea declarații în cauză.
Fiind reaudiat în calitate de inculpat la datele de 10.12.2025, 25.03.2026, 20.04.2026, 30.04.2026 și 04.05.2026, acesta nu a formulat declarații în cauză, s-a prevalat de dreptul la tăcere.
Liliana BELCIUG
Citește și:
