Ionica M., angajată a Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, a fost trimisă în judecată pentru trafic de influență, fiind acuzată că, în schimbului unei sume de bani, a pretins că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul unităţii spitaliceşti, în scopul urgentării serviciilor medicale de care avea nevoie un pacient (denunțătorul în cauză). Însă, judecătorii, la data de 27 martie a.c., au decis s-o achite pe femeie, cu mențiunea că nu există probe că fapta există. Decizia nu este definitivă.
”Soluția pe scurt: În temeiul art. 396 alin. 1 şi 2 NCPP, art. 16 lit. (c) NCPP raportat la art. 291 alin. (1) Cod penal achită pe inculpata M. Ionica, pentru săvârşirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. (fapta din 27.03.2023), deoarece nu sunt probe că inculpata a săvârşit fapta. În temeiul art. 275 alin.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii. Pronunţată după redactare prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţe, conform art. 405 alin. 1 cod procedură penală, azi, 27.03.2024”, potrivit minutei judecătorești a Tribunalului Constanța.
Decizia nu este definitivă.
În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, în sarcina inculpatei că, la data de 27.03.2023, în timp ce se afla în incinta Spitalului Județean Constanța în exercitarea atribuțiunilor de serviciu (brancardier), a solicitat și a primit de la martorul-denunțător (pacient) prin intermediul surorii acestuia, suma totală de 450 de lei, ca urmare a promisiunii că, în schimbul sumei menționate, va interveni pe lângă funcționarii din cadrul unității spitalicești (asistentele care urmau să-i efectueze denunțătorului investigația medicală constând în examenul CT – computer tomograf, respectiv medicul care urma să efectueze intervenția chirurgicală asupra denunțătorului), funcționari asupra cărora l-a asigurat că are influență în condițiile desfășurării atribuțiunilor de serviciu în aceeași unitate spitalicească, în scopul de a-i determina pe aceștia să urgenteze prestarea serviciilor medicale impuse de afecțiunea medicală de care suferea denunțătorul.
După operaţie, a fost vizitat de către medic, care ar fi avut ,,un comportament arogant”, opinia martorului denunțător fiind aceea că inculpata nu îi remisese funcționarului suma de bani menționată, păstrând-o pentru ea.
Denunțătorul a făcut cercetări singur
La data de 26.01.2024 s-a procedat la audierea martorului denunţător, ocazie cu care acesta a declarat, printre altele, faptul că a luat legătura cu inculpata „pentru a produce probe, în sensul de a demonstra că inculpata cere șpagă în spital”.
Totodată, a mai precizat: „Am încercat să o sun pe inculpata din prezența cauză pentru a o face să spună cu gura ei dacă i-a dat banii domnului doctor pentru că la ultima conversație a mea cu domnia sa i-am spus că mai pot să îi dau 500 de lei pentru a-i remite domnului doctor. Ulterior am tot încercat să strâng probe pentru a demonstra că, într-adevăr, i-am remis anumite sume de bani pentru a mă ajuta în problema de sănătate. Toate aceste activități le -am făcut eu singur, i-am informat pe domnii de la Poliție, aceștia au fost de acord că eu să fac anumite investigații”.
Inculpata nu a recunoscut fapta imputată de către unitatea de parchet, judecata desfăşurându-se conform procedurii de drept comun.
Inculpata: ”Mă hărțuia, primeam telefoane și la ora 23.00”
”Aşa fiind, instanţa poate să accepte o anumită implicare activă a martorului denunţător în strângerea de probe, sub coordonarea organului de cercetare penală, însă această implicare nu trebuie să genereze o provocare la comiterea unei infracţiuni sau continuarea comiterii acesteia, mai cu seamă având în vedere susţinerea inculpatei audiate în instanţă, respectiv „Dupa care domnul … maă suna la orele 22.00, la ora 23.00, primeam nu știu câte telefoane pe zi, până l-am blocat. Simțeam că mă hărțuiește. Am rugat-o si pe sora lui să nu mă mai sune și să nu mă mai deranjeze, m-a sunat spunându-mi că el își dorește concediu medical după o lună”.Față de aspectele preliminare constatate instanţa apreciază verosimilă susţinerea inculpatei cu privire la faptul că martorul denunţător a generat o anumită presiune (simţeam că mă hărţuieşte) asupra inculpatei, presiune care, având în vedere vârsta acesteia, educaţia, meseria, dar şi comportamentul martorului denunţător (observându-se cu uşurinţă din redarea interceptărilor insistenţa acestuia, atitudinea autoritară), în opinia instanţei, pun sub semnul întrebării libertatea psihică pe care inculpata a avut-o în momentul purtării conversaţiilor cu martorul denunţător, aceasta fiind profund intimidată de comportamentul acestuia. Conform art. 101 alin (1) şi (3) C.p.p „#### oprit a se întrebuinţa violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obţine probe. #### interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe”. Instanţa va analiza în continuare acuzaţia urmând a înlătura din analiza probatorie probele neloial administrate (prin generarea de presiune psihică de către martorul”, potrivit instanței.
Și, astfel, toate înregistrările cu convorbirile au fost înlăturate.
După ce au analizat întregul material probator, judecătorii au decis:
”De asemenea, din probatoriul administrat în cauză, nu rezultă că inculpata a primit bani sau alte foloase pentru a-şi trafica influenţa asupra personalului unităţii spitaliceşti, aceasta afirmaţie nefiind susţinută de nicio probă veritabilă administrată în cauză. Din contră, inculpata a susţinut, aspect necontestat, că l-a rugat pe doctor să intervină chirurgical pentru afecţiunea de care suferea martorul denunţător, însă nu prin solicitarea de bani sau alte foloase, ci prin faptul că i-a adus la cunoştină că este nepotul său. Aşa fiind, în speţă, pentru a putea fi reţinută infracţiunea de trafic de influenţă, inculpata treuia să pretindă, să primească sau să accepte promisiunea de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, având influenţă sau lăsând să se creadă că are influenţă asupra medicului ##### ####### şi care promite că îl va determina pe acesta să urgenteze un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu. Or, aşa cum anterior s-a evocat, inculpata doar l-a rugat pe doctor să intervină chirurgical pentru afecţiunea de care suferea martorul denunţător, însă nu prin solicitarea de bani sau alte foloase, ci prin faptul că i-a adus la cunoştină că este nepotul său. Cum în speţă probele administrate pe parcursul procesului penal, nu confirmă mai presus de orice îndoială rezonabilă că fapta a fost comisă de inculpata … nu se poate dispune condamnarea sa”, potrivit instanței.
Și a fost achitată.
Decizia nu este definitivă.
Liliana BELCIUG
