Bolnavii cronici din județul Constanța se mai pot programa telefonic pentru vaccinarea împotriva COVID-19 la Hârșova. Până în luna martie 2021 nu se mai pot face programări pentru vaccinarea împotriva COVID-19 în județul Constanța. Bolnavii cronici din județul Constanța, incluși în etapa a doua de vaccinare, care nu au reușit să se programeze până acum mai pot opta telefonic pentru Spitalul Orășenesc Hârșova. Sâmbătă, 23 ianuarie a.c., la ora 13.10, se mai făceau programări pentru data de 13 martie, la Spitalul Orășenesc Hârșova, iar pentru rapel în luna aprilie, tot la aceeași unitate sanitară.
Rapelul pentru vaccinul împotriva COVID-19 poate fi programat în intervalul de 21-28 de zile după administrarea primei doze, conform prospectului vaccinurilor produse de Pfizer-BioNTech și Moderna, dar poate fi întârziat și până la 42 de zile, potrivit studiilor, „fără afectarea eficacității”, a anunțat vineri Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19. Precizările vin după ce mulți români care se programează la vaccin nu găsesc loc pentru rapel în termen de 21-28 de zile, așa cum recomandă prospectul vaccinului, în condițiile în care cantitățile de vaccin livrate în România nu sunt constante, iar săptămâna aceasta s-au înregistrat întârzieri. Experții Organizației Mondiale a Sănătății au anunțat și ei, tot vineri, că administrarea rapelului poate fi amânată până la 6 săptămâni.
„Am o afecțiune cronică și m-am chinuit să mă programez prin platforma on-line. Nu am apelat la medicul de familie, pentru că are un volum de muncă destul de mare cu pacienții în această perioadă. Pentru că nu am reușit să mă programez on-line, am sunat la numărul 021.4144425 și în câteva minute eram programată. La solicitarea operatorului am comunicat numele, CNP, seria și numărul CI, localitatea, afecțiunea de care sufăr, numărul de telefon și adresa de e-mail. Operatorul mi-a spus inițial că mă poate programa la Spitalul din Hârșova în data de 3 martie. Atunci mai erau disponibile 3 locuri, însă nu mă putea programa pentru rapel. A încercat și pentru data de 11 martie, însă răspunsul în privința rapelului era același. Singura variantă a fost să mă programeze în 13 martie. Mai erau 26 de locuri disponibile în 13 martie, iar rapelul în luna aprilie, în interval de 21 de zile de la administrării primei doze. Operatorul a fost foarte amabil și mi-a menționat să am la mine în ziua în care mă prezint la vaccinare un document de la medicul de familie din care să reiasă afecțiunea cronică menționată în convorbirea telefonică”, a declarat, pentru Focus Press, o năvodăreancă aflată în evidența medicilor cu afecțiune cronică.
Imediat după terminarea convorbirii telefonice năvodăreanca a primit pe adresa de e-mail fișierul care conține confirmarea programării la vaccinarea împotriva COVID-19. „Dacă nu te poți prezenta, anulează programarea prin intermediul platformei, cu cel puțin o zi înainte de prezentarea la centrul de vaccinare. După anulare, te poți reprograma. O zi frumoasă! Echipa #ROVaccinare”, se menționează în e-mail.
Năvodăreanca voia să se vaccineze mai devreme, în luna februarie. Însă, la acest moment, în județul Constanța nu mai este posibil acest lucru. „Am decis să mă vaccinez pentru că sunt un om responsabil și înțeleg gravitatea situației. Sunt alergică la anumite medicamente, însă medicul mi-a recomandat să mă vaccinez. Dacă nu mă vaccinez, mai devreme sau mai târziu voi face boala. Riscul de a face o formă medie sau severă de boala este mare, riscul de a face o formă critică cu necesar de terapie intensivă este la fel de mare, iar riscul de a deceda este și el mare. Am încredere în medici și cred în Dumnezeu. Ei sunt singurii la care apelăm când suntem bolnavi. Așa că am optat să merg să mă vaccinez la Hârșova pentru că în județul Constanța, la acest moment, nu aveam altă variantă. Recunosc că voiam să mă vaccinez mai devreme, în luna februarie a.c., dar nu este posibil în județul Constanța. Fiecare este liber să decidă și să aleagă ce este mai bine pentru el. A te vaccina împotriva COVID-19 este un act voluntar pe care și-l asumă fiecare în parte„, a declarat, pentru Focus Press, o năvodăreancă aflată în evidența medicilor cu o afecțiune cronică.
O altă persoană care a întâmpinat dificultăți în privința programării pentru vaccinare cu ajutorul platformei a reușit să-și programeze mama de 82 de ani, cu boli cronice, telefonic: „M-am lămurit cum stăm cu programările pentru vaccinare și de ce nu mai sunt locuri libere până în aprilie! Nu, nu platforma e problema, ci omul. Nu oricine, ci ăla care se programează la prima doză în comuna/orașul/județul X și la rapel în comuna/orașul/județul Y. Și uite așa îl privează pe un localnic care e în grupa de risc de vaccinul lui. Da, mă, tu, ăla care ești în situația asta, nu știi că badea Gheorghe sau țața Leana nu au cu ce ajunge, de exemplu, de la Săpânța în Prahova, dar tu ai mașină și îți permiți să bați țara. Că deh, ești egoist! Oricum, este și vina autorităților că i-au lăsat pe toți să se înscrie, fără să se respecte criteriile anunțate. Cred că, de teamă să nu rămână cu vaccinurile pe stoc, pe fondul „antivaxerismului” care a umplut mediul online, ce au zis: pe hârtie să fie ca la carte, în realitate să se înțepe care dă mai tare din coate„.
Peste 1.200 de doze de vaccin anti-COVID-19 au fost irosite de la începutul campaniei de vaccinare în România și până pe 21 ianuarie. Cele mai multe pierderi s-au înregistrat în județul Cluj. „Până la 21 ianuarie inclusiv, s-au înregistrat 1.205 pierdute (0.29% din totalul dozelor utilizate), din motive neimputabile. Aceste motive au fost: deteriorarea flacoanelor, prin spargere, reconstituirea greșită și devierea de la condițiile de temperatură pentru asigurarea stabilității optime a vaccinului, atât înainte, cât și după reconstituire”, a precizat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19.
Potrivit sursei citate, pentru implementarea programelor naționale de sănătate finanțate din bugetul Ministerului Sănătății sunt admise pierderi sau scăderi cantitative de medicamente, vaccinuri, reactivi și altele asemenea în limitele maxime de perisabilitate după cum urmează:
a) 5% în cazul vaccinurilor monodoză;
b) 10% în cazul vaccinurilor liofilizate sau lichide care conțin 2 – 6 doze;
c) 50% în cazul vaccinurilor liofilizate care conțin 10 – 20 doze;
d) 5% în alte cazuri decât cele prevăzute la lit. a)-c).
e) 25% în cazul vaccinurilor lichide care conțin 10 – 20 doze.
Astfel, în cazul vaccinului împotriva COVID-19 ”Comirnaty” / Pfizer BioNTechi pierderea admisă e de 10% (maxim acceptată). Pentru evitarea pierderilor de vaccin, Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 recomandă estimarea corectă a necesarului de doze pentru centrul de vaccinare pe o perioadă de circa trei zile și respectarea programărilor. Potrivit raportărilor oficiale, până pe 21 ianuarie, ora 17.00 fuseseră administrate 348.408 doze de vaccin Pfizer-BioNTech.
Reprezentanții Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 precizează, însă, că „persoana este anunțată, în mod automat, când este programată la rapel și nu se pune problema la acest moment de amânare a rapelului la nicio persoană”.
Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 a făcut precizări privind populația care va fi imunizată în etapa a II-a a campaniei de vaccinare.
Potrivit Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), în etapa a II-a a Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19, în România este inclusă populația la risc, reprezentată de adulții cu vârsta peste 65 de ani și de persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate.
În conformitate cu dovezile științifice actuale, în categoria ,,boli cronice” se încadrează oricare dintre următoarele afecțiuni:
- Diabet zaharat
- Obezitate
- Alte boli metabolice, inclusiv congenitale
- Afecțiuni cardiovasculare
- Afecțiuni renale
- Afecțiuni oncologice
- Afecțiuni pulmonare
- Afecțiuni neurologice, inclusiv sindromul Down
- Afecțiuni hepatice moderate/severe
- Afecțiuni autoimune
- Imunodepresii severe: pacienți transplantați, cu consult medical prealabil, pacienți care urmează terapii biologice sau terapie de lungă durată cu corticosteroizi, pacienți infectați cu HIV/SIDA.
Iată cine se poate vaccina în etapa a II -a
Populația cu grad ridicat de risc
a) Adulți cu vârsta peste 65 de ani;
b) Persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;
Lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:
c) Personal cheie pentru funcționarea instituțiilor statului (parlament, președinție, guvern, ministere și instituții subordonate acestora);
d) Personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și a autorității judecătorești;e)
Personalul din sectorul economic vital:
e) Procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază (panificație, lactate, carne, fructe și legume);
– Uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;
– Centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;
– Unități de producție, transport și distribuție gaze;
– Unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;- Unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;
– Transport de persoane și mărfuri;- Noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;
– Comunicații (serviciul de telecomunicații speciale, radio și televiziune naționale);
f) Personalul din unitățile de învățământ și creșe;
g) Personalul poștal și din servicii de curierat;
h) Personalul cultelor religioase;
i) Personalul din mass media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2 (ex: reportaje în unități medicale);
j) Personalul din domeniul salubrității și deșeurilor.
A. V.
Citește și: