Comisarul șef Oprișan, despre problematica drogurilor pe litoral: “Tinerii consumă un cocktail nociv de substanțe psihoactive”

0
798

Constanța este o zonă de risc privind traficul și consumul ilicit de droguri. Zonele preferate de traficanți și consumatori de substanțe interzise sunt Vama Veche, Costinești și stațiunea Mamaia Nord, zona de cluburi. Policonsumul de droguri este tot mai răspândit pe perioada sezonului estival. Astfel, tinerii preferă să consume un “cocktail nociv de substanțe psihoactive”.

Comisarul şef Cristian Marian Oprişan, şeful Centrului Regional de Prevenire, Consiliere și Evaluare Antidrog (CRPECA) din Constanţa, a dezvăluit în cadrul unui interviu Focus Press care ar fi semnele și simptomele unui consumator de droguri, dar şi care sunt riscurile şi consecinţele traficului şi consumului de droguri? Tot comisarul şef Oprişan ne-a explicat şi care sunt implicațiile noului coronavirus asupra persoanelor care aleg să consume droguri şi cum se implică Centrul Regional de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog din Constanța în combaterea traficului și consumului ilicit de droguri pe litoral?

Menţionăm că Antidrog oferă servicii de asistenţă integrate persoanelor consumatoare de heroină. Cea mai consumată substanță este canabisul, urmată la destul de mare distanță de către noile substanțe psihoactive, așa-numitele etnobotanice. De asemenea, vârsta de inițiere în consumul de droguri este din ce în ce mai scăzută. Conform Studiului privind consumul de tutun, alcool și droguri ilicite în rândul elevilor din învățământul liceal și profesional din județul Constanța, realizat de Agenția Națională Antidrog (ANA), prevalența consumului de droguri este de 8,9%.

Comisarul șef Marius Cristian Oprișan, șeful Centrului Regional de Prevenire, Consiliere și Evaluare din Constanța

Reporter: Drogurile reprezintă una dintre marile probleme cu care se confruntă România. Care ar fi semnele și simptomele unui consumator de droguri?

Comisarul șef Marius Cristian Oprișan: Apar modificări de comportamnet, dar și de aspect fizic. Se schimbă modul de viață și se remarcă prin: absenteismul  școlar sau în activitatea profesională; scăderea randamentului (lipsa concentrării, pierderea memoriei); modificări bruște de dispoziție fizică (oboseală, somnolență excesivă) și afectivă (de la fericire la tristețe); halucinații; irascibilitate; agresivitate; dezinteres pentru hobbyuri și pentru muncă, pentru prietenii mai vechi; minciuna (împrumuturi nejustificate, întoarceri nocturne acasă, prietenii dubioase); sustragere de bani sau obiecte din casă; pete sau semne de înțepături pe corp; un miros particular, înfățișare fizică precară și posesie de substanțe (prafuri, tablete, pastile), seringi sau ace. Acestea ar fi semnele.

Rep.: Ce ne puteți spune despre riscurile și consecințele traficului și consumului ilicit de droguri din județele Constanța și Tulcea?

C.ș. M.C.O.: Este un fenomen complex, caracterizat de mutaţii permanente. Traficul și consumul ilicit de droguri a cunoscut la nivelul județului Constanța noi forme de manifestare, necesitând abordări tot mai variate. Orientarea politicii de răspuns la fenomenul drogurilor a fost influenţată în timp de tendinţele acestuia, de concluziile studiilor, de rezultatele din practica specialiştilor, precum şi de societatea civilă, fapt care a impus necesitatea unei reacţii instituţionale rapide şi eficiente. Aceste elemente au contribuit atât la elaborarea primelor două strategii naţionale în domeniu, care au acoperit perioadele 2003-2004 şi 2005-2012, cât şi la elaborarea şi implementarea planurilor de acţiune aferente, dar și la elaborarea Strategiilor Județene Antidrog din perioada 2005 – 2012 și perioada 2013 – 2020 precum și a planurilor de acțiune aferente. În România, datele ultimelor studii efectuate de Agenţia Naţională Antidrog indică o prevalenţă de-a lungul vieţii de 7,6% pentru orice tip de drog în populaţia generală, în timp ce, în rândul populaţiei de elevi de 16 ani, acest tip de prevalenţă se situează la 10,9%, ceea ce relevă creșteri ale consumului de droguri, la nivelul întregii populaţii, cu precădere în rândul celei tinere. Conform Studiului privind consumul de tutun, alcool și droguri ilicite în rândul elevilor din învățământul liceal și profesional din județul Constanța realizat de ANA, prevalența consumului de droguri este de 8,9%. Printre schimbările semnificative care au avut loc în ultimii anii şi care ar putea influenţa evoluţia fenomenului drogurilor la nivelul județului Constanța, sunt de remarcat: modificări ale profilurilor consumatorilor de substanţe psihoactive; apariţia şi răspândirea modelului policonsumului; precocitatea în debutul în consum al drogurilor; reducerea diferenţelor de consum dintre sexe, în special pentru consumul de Cannabis. De asemenea, se remarcă scăderea raportului dintre prevalenţa consumului în rândul bărbaţilor şi cea în rândul femeilor; existenţa unei relaţii foarte strânse între debutul precoce în consumul de droguri şi modelul consumului recreational; accesibilitate şi disponibilitatea foarte crescută pe piața drogurilor a noilor substanțe psihoactive (NSP) așa-numitele etnobotanice. Apar schimbări în patologia asociată consumului de substanţe psihoactive, cauzate pe de o parte de practicarea policonsumului, iar pe de altă parte de efectele încă necunoscute ale consumului de noi substanțe psihoactive. Cresc riscurile asociate consumului de droguri, prin sporirea numărului de cazuri de consumatori de droguri infectaţi cu H.I.V., H.V.C. şi/sau H.V.B., corelată cu reducerea serviciilor de asistenţă specifică consumatorilor problematici (programele de schimb de seringi). Începând cu luna septembrie 2018, procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final în vederea consumului propriu, efectuată exclusiv în acest scop. Nu constitue operațiune cu produse în sensul art.2 lit.b) din Legea nr.194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de actele normative în vigoare și nu intră sub incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) din același act normativ. Problematica este atât la nivel mondial, cât și la nivel național și este prezentă și în problematica traficului și consumului ilicit de droguri, fiind prezentă și în județul Constanța. Noi avem aici câteva particularități. Vorbim de sezon estival, câteva luni pe an, când foarte mulți tineri din țară și străinătate își petrec vacanța pe litoral. De asemenea, avem mai multe porturi, un terminal de containere, cu un aflux foarte mare de marfă. De asemenea, suntem un mare centru universitar. Ca problematică identificată am putea să spunem că sunt modificări în ceea ce privește substanțele consummate. Cea mai consumată substanță este canabisul, urmată la destul de mare distanță de către noile substanțe psihoactive, așa-numitele etnobotanice. De asemenea, vârsta de inițiere a consumului de droguri este din ce în ce mai scăzută.

Rep.: Ce înseamnă “vârstă mai scăzută” în rândul consumatorilor?

C.ș. M.C.O.: Începând de la 12 ani. Eu chiar venisem pregătit și vă spun pe categorii de substanțe. Conform Raportului national privind situația drogurilor, realizat la începutul anului 2020, vârsta de debut în consumul de droguri este următoarea: 12 ani -consumul de heroină, 18 ani -consumul de cocaină, 21 de ani -consumul de amfetamine, 15 ani -ecstasy, 14 ani -consumul de canabis. Cam aceasta ar fi vârsta de la care o persoană debutează în consum. Vreau să mai menționez şi apariția și răspândirea policonsumului, policonsum pe care îl putem vedea în special pe perioada sezonului estival atunci când tinerii consumă acel cocktail de substanțe, acel cocktail nociv de substanțe psihoactive. De asemenea, s-a constatat o reducere a numărului diferenței dintre numărul de consumatori de sex feminin și cel masculin. Cumva s-a aplatizat. Înainte erau mai mulți consumatori de sex masculin. Accesibilitatea noilor substanțe psihoactive, așa-numitele etnobotanice, este din ce în ce mai vizibilă pe piață. În ultimii ani, ați prezentat și dumneavoastră așa numitul fenomen zombie, aceste substanțe sunt mai accesibile. În privinţa riscului de îmbolnăviri aici mă refer la infecțiile cu HIV, Hepatita B și  Hepatita C, la care sunt expuși consumatorii de droguri injectabile. În ultima perioadă avem persoane consumatoare de heroină la centrul nostru cărora le oferim servicii de asistență integrată.

Rep.: În ce constă această intervenție a dumneavoastră? Cum îi puteți ajuta?

C.ș. M.C.O.: Programele sunt diferite și individualizate pe persoană și sunt oferite după ce persoana dependentă este evaluată de către o echipă multidisciplinară formată din medic, asistent social și psiholog. Cam aceasta ar fi problematica la nivelul județului Constanța.

Rep.: Câte tipuri de droguri ar exista pe piața din România?

C.ș. M.C.O.: Sunt aceleași droguri care se găsesc pe orice piață din Europa, dar aș vrea să fac un clasament. Cea mai consumată substanță este canabisul atât în România, cât și în Constanța. Pe locul doi sunt substanțele psihoactive, așa-numitele etnobotanice. La destul de mare distanță se află cocaina, amfetamina, ecstasy, drogurile recreaționale. Poate consumul acestora este mai preponderant în timpul sezonului estival având în vedere numărul mare de evenimente muzicale. Nu se pune problema acum, pentru că ele sunt replanificate. Zona de Nord a stațiunii Mamaia, zona de cluburi, prezintă un risc în ceea ce privește consumul de droguri recreaționale. Conform Raportului național privind situația drogurilor în România 2019, canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, atât în populația generală, cât și în cea școlară. De asemenea, canabisul rămâne și cel mai capturat drog la nivel naţional, înregistrând în anul 2017 cel mai mare număr de capturi realizate până în prezent. Și în ceea ce privește admiterea la tratament pentru consum de droguri, canabisul este drogul principal pentru care sunt solicitate servicii (situație înregistrată începând cu anul 2014, de la intrarea în vigoare a Codului Penal). Apărute pe piaţa drogurilor din România în 2009, noile substanțe psihoactive (NSP) au cunoscut o perioadă de consum maxim în anul 2010. În urma măsurilor legislative şi de control luate de autorităţi, coroborate cu o informare mai bună în rândul populaţiei generale asupra riscurilor generate de acest tip de consum, datele rezultate din monitorizarea altor indicatori (urgenţe medicale datorate consumului de droguri, admiterea la tratament) arată o tendință de stabilizare în ultimii 3 ani. Cu toate acestea, nivelul înregistrat de noile substanțe psihoactive în datele referitoare la droguri necesită o monitorizare atentă. Consumul de substanțe stimulante continuă tendințele ascendente, chiar dacă la un nivel scăzut. Din această clasă, cocaina este cea mai consumată, iar ecstasy este cel mai confiscat drog stimulant. Consumul de opiacee, preponderent pe cale injectabilă, continuă să fie observat, în special în rândul consumatorilor din București, în cazul studiilor realizate în grupurile populaționale mari (GPS, ESPAD), nefiind remarcat un astfel de consum. Consumatorii de droguri injectabile utilizează, ca și droguri de policonsum, heroina și noile substanțe psihoactive (NSP).

Rep.: Cockteil-urile de substanțe interzice ar fi noul trend pe litoral?

C.ș. M.C.O.: Da, policonsumul. Sunt tot felul de combinații de droguri, unele dintre ele sunt foarte nocive. Mai mult decât atât acestea sunt combinate cu băuturi energizante, energizante care conțin foarte multă cofeină și uneori cu băuturile alcoolice.

Rep.: Este stare de alertă, iar mediile aglomerate cresc riscul de expunere la COVID-19. Vă rog să ne vorbiți despre implicațiile noului coronavirus asupra persoanelor care aleg să consume droguri?

C.ș. M..C.O.: Persoanele consumatoare de droguri prezintă aceleași riscuri de infecție cu COVID-19 ca și populația generală, dar și riscuri suplimentare care trebuie luate în considerare. Unele substanțe se fumează și de regulă se transmit de la o persoană la alta și se poate transmite prin aceste jointuri sau instrumente de preparare infecția cu COVID-19. Persoanele care consumă noi substanțe psihoactive, așa-numitele etnobotanice și care provin din medii defavorizate nu au unde să locuiască și atunci crește riscul de infectare având în vedere faptul că nu poate să-și mențină igiena, nu se pot spăla, dezinfecta, tot ceea ce presupune măsurile de prevenire a infecției cu COVID-19. De asemenea, în această perioadă, am observat și în cadrul centrului nostru, unele persoane erau plecate în Anglia sau în alte țări cu risc ridicat de infectare în așa-numitele zone roșii și care nu au putut să beneficieze de asistență, de continuarea terapiilor din cauza măsurilor restrictive impuse. De exemplu, consumatorii problematici de opiacee sunt deosebit de vulnerabili din cauza nivelului ridicat al problemelor de sănătate pre-existente și a factorilor specifici stilului lor de viață. Consumul recreațional de droguri se desfăşoară adesea în cadrul unor locații în care mai multe persoane se întâlnesc, în astfel de ocazii putând fi utilizate în comun droguri sau echipamente specifice folosite în administrarea drogurilor. Mai mult, stigmatizarea și marginalizarea asociate cu unele forme de consum de droguri pot nu doar să crească riscul, ci şi să creeze bariere pentru promovarea măsurilor de reducere a riscurilor. Afecțiunile medicale cronice sunt asociate cu unele modele de consum de droguri și cresc riscul de a dezvolta boli grave. Din cauza prevalenței ridicate a afecțiunilor medicale cronice în rândul persoanelor consumatoare de droguri, mulți dintre aceştia vor avea un risc deosebit de a dezvolta boli respiratorii grave dacă se infectează cu COVID-19. Printre aceste exemple se numără: prevalența bolilor pulmonare obstructive cronice (BPOC) și cea a astmului sunt mari în rândul consumatorilor de droguri aflați în tratament. Există, de asemenea, o incidență ridicată a bolilor cardiovasculare în rândul persoanelor care își injectează droguri și a celor care consumă droguri recreaționale. Metamfetamina determină constractarea vaselor de sânge, ceea ce poate contribui la leziuni pulmonare și există dovezi că abuzul de opioide poate interfera cu sistemul imunitar. Prevalența HIV, infecțiile cu hepatită virală și cancerele hepatice – care determină un sistem imunitar slăbit – este mare în rândul persoanelor care își injectează droguri. Fumatul tutunului și dependența de nicotină sunt foarte frecvente în rândul consumatorilor de droguri și pot crește riscurile de a prezenta mai multe efecte negative.

Riscul privind supradoza de droguri poate fi crescut în rândul PWUD (People Who Use Drugs/persoanele care consumă droguri –n.r.) infectate cu COVID-19

Principalele efecte ale oricărui opioid care pot pune în pericol viața, cum ar fi heroina, sunt încetinirea și stoparea respirației unei persoane. Deoarece COVID-19 (ca orice infecție severă a plămânului) poate provoca dificultăți de respirație, în rândul consumatorilor de opioide, poate exista o creștere a riscului de supradoză. Tratamentul cu naloxonă blochează efectul și inversează dificultățile de respirație cauzate de opioide, fiind utilizat atât în mediul clinic, cât și în mediul comunitar ca măsură de prevenire a supradozei. Nu este cunoscut însă impactul tratamentului cu naloxonă asupra dificultăților de respirație cauzate de COVID19.

Utilizarea în comun a echipamentelor de consum de droguri poate crește riscul de infecție

În timp ce utilizarea în comun a echipamentului de injectare crește riscul de infecție cu virusuri transmise prin sânge, cum ar fi HIV și hepatita virală B și C, utilizarea în comun a echipamentului de inhalare, vapare, fumat sau de injectare, contaminate cu COVID19, poate crește riscul de infecție și să joace un rol în răspândirea virusului. Virusul care provoacă COVID-19 se răspândește în principal de la persoană la persoană, între persoane care sunt în contact strâns únele cu altele și prin picături respiratorii produse atunci când o persoană infectată tuşeşte sau strănută. De asemenea, virusul poate supraviețui pentru perioade relativ lungi de timp pe unele suprafețe. În timp ce mesajele privind reducerea riscurilor se concentrează, de regulă, pe riscurile asociate cu injectarea, se acordă mai puțină atenție altor căi de administrare. Focarul COVID-19 poate prezenta riscuri suplimentare care nu sunt recunoscute în prezent pe scară largă, de exemplu, utilizarea în comun a joint-urilor de canabis, țigaretelor, dispozitivelor de vaporizare sau de inhalare.

Mediile aglomerate cresc riscul de expunere la COVID-19

Caracteristicile unora dintre locurile frecventate de persoanele care consumă droguri le pot expune pe acestea într-un risc crescut de expunere la COVID-19: Consumul de droguri recreaționale are loc adesea în grupuri sau în medii aglomerate, crescând astfel riscul expunerii la COVID-19. Acest lucru poate fi, într-o oarecare măsură, atenuat de distanțarea socială, urmând ghidurile de siguranță sau alte măsuri stabilite pentru a reduce utilizarea sau accesul la medii cu risc ridicat. Centrele de tratament și serviciile de asistență socială pentru persoanele care consumă droguri ar putea avea zone în care distanțarea socială este dificilă, cum ar fi sălile de așteptare sau spațiile comunitare. La fel ca în cazul altor locații, este importantă introducerea unor practici de distanțare și igienă adecvate. Consumatorii de droguri care se confruntă cu lipsa locuințelor adesea nu au altă alternativă decât să petreacă timp în spațiile publice și nu au acces la resurse pentru igiena personală. Pentru persoanele fără adăpost, auto-izolarea este foarte dificilă, iar accesul la asistenţă medicală este adesea foarte limitat. Gestionarea riscurilor de transmitere a COVID-19 este probabil să fie deosebit de dificilă în închisori sau spaații de reținere.

Riscurile privind perturbarea accesului la serviciile adresate consumatorilor de droguri, disponibilitatea echipamentelor de consum sterile și a medicaţiilor vitale

Continuitatea serviciilor de asistenţă destinate persoanelor consumatoare de droguri care accesează serviciile adresate lor poate reprezenta o provocare în lipsa personalului, întreruperea și închiderea serviciilor, autoizolarea și restricțiile impuse liberei circulații. În acest context, planificarea de urgență și a continuității sunt esențiale. Serviciile oferite consumatorilor de droguri – în special cele de dimensiune mică, finanțate local și administrate de ONG-uri, alături de structurile formale ale sistemelor publice de sănătate – pot fi deosebit de vulnerabile, neavând acces la resurse suplimentare, necesare pentru a asigura continuitatea asistenței medicale. Există riscul privind accesul redus la terapia de substituție cu opioide și la alte medicamente esențiale, precum și la echipamente sterile utilizate în consumul de droguri. Accesul la medicamente este probabil să fie deosebit de dificil pentru cei care se auto-izolează, închiși sau în carantină. Restricțiile determinate de COVID-19, privind circulația în unele localități, pot conduce, de asemenea, la perturbarea piețelor de droguri și la reducerea ofertei de droguri ilicite. Aceasta ar putea avea o serie de repercusiuni, în special pentru consumatorii dependenți de droguri, și ar putea duce la creșterea cererii de servicii adresate consumatorilor de droguri.

Rep.: Ne aflăm în plin sezon estival. Cum se implică CRPECA Constanța în combaterea traficului și consumului ilicit de droguri pe litoral?

C.ș. M.C.O.: Suntem prezenți de ceva vreme, chiar înainte de pandemie, în mediul online, cu instrumente de informare care se adresează unui spectru larg de persoane nu numai persoanelor consumatoare de droguri. Aici mă refer la site-ul infodrog.ro , un site unde se găsesc absolut toate informațiile legate de problematica drogurilor, de la informări adresate pătinților, profesorilor adolescenților și până la centre de tratare a adicției de droguri. Aici mă refer atât la centrele noastre, cu date de contact, cât și cele aparținând de Ministerul Sănătății, dar și centre private din România, cu modalitățile de tratament, terapiile care le sunt oferite persoanelor consumatoare de droguri, informații despre efectele acestor substanțe. Există un capitol distinct pentru situațiile de criză, situațiile de risc. Pe această pagină se găsește testul de evaluare a riscurilor privind consumurile de droguri, iar după ce se răspunde la un set de întrebări, cât mai corect cu putință, testul fiind anonim, în sistem apare un feedback și te îndrumă către centrele de tratare a adicției. Îți spune exact ce pași urmează să faci în funcție de situația ta privind consumul de droguri. Avem pagina de Facebook și acolo sunt prezentate toate activitățile noastre, dar și anumite sfaturi cu privire la prevenirea consumului de droguri și reducerea riscurilor asociate consumului de droguri. Există site-ul Agenției Naționale Antidrog unde la fel sunt toate datele de care au nevoie cei interesați de problematica drogurilor. Desfășurăm cu respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19 activitățile de prevenire în cadrul campaniei naționale „FII LIBER!” pe litoralul românesc. Desfășurăm cu respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19 o activitate de formare a polițiștilor rutieri (utilizând instrumente on-line). Desfășurăm cu respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19 activități de testare antidrog în trafic și informare a participanților la trafic pentru prevenirea evenimentelor rutiere comise pe fondul consumului de droguri, în parteneriat cu IPJ Constanța, Serviciul Poliției Rutiere. Anul acesta, având în vedere faptul că toate marile evenimente muzical-artistice au fost reprogramate, în perioada sezonului estival nu se mai implementează Campania națională „SAFE PARTIES!”. De asemenea având în vedere faptul că taberele școlare rămân închise pe perioada sezonului estival nu se implementează proiectul „Vacanță în siguranță fără droguri”.

Rep.: Vama-Veche este preferata consumatorilor și a traficanților de droguri. Ce alte stațiuni de pe litoralul românesc ar mai fi în atenția dvs.?

C.ș. M.C.O.: Este preferată pentru că s-a indus această idee de libertate. Când ne gândim la libertate privim dintr-un punct total greșit. Organele de aplicare a legii acum câteva zile au făcut câteva constatări și au indisponibilizat o anumită cantitate de substanțe.  Zonele care prezintă un potențial risc privind consumul de droguri pe litoral sunt de regulă zonele aglomerate care atrag foarte mulți tineri, respectiv Nordul stațiunii Mamaia, zona de cluburi, deocamdată cluburile sunt închise, să vedem ce urmează, și  Costinești, o stațiune cu foarte mulți tineri.

Rep.: Proiectul de lege, inițiat de fiica unei femei răpuse de cancer care a dorit ca pacienții să aibă acces la calmante pe bază de cannabis cu prescripție de la medical specialist, utilizând un formular special ca în cazul morfinei, a fost adoptat de Senat. Ce ne puteți spune despre primul pas făcut pentru legalizarea canabisului medicinal în România?

C.ș. M.C.O.: Să știți că el era legalizat, în scop medicinal, în România de mai mult timp. De ce nu se găsesc produse în farmacii pe bază de cannabis? Aici este o întrebare la care noi nu avem răspuns. Se dorește o completare a legislației, proiectul să fie mult mai clar și așteptăm să se finalizeze procesul legislativ și să intre în viguare. Acest proiect are în vedere și producerea acestor plante la noi în țară. Probabil că Ministerul Agriculturii are un cuvânt de spus, pentru că semințele de canabis vor fi achiziționate de la direcțiile agricole din fiecare județ. Vor fi niște autorizații speciale. De asemenea, cei care produc medicamentele respective vor trebui să obțină anumite autorizații și să respecte criteriile de producere, de distribuire și vânzare a acestor produse pe bază de canabis. Trebuie să înțelegem că aceste substanțe vor fi comercializate în farmacii pe rețete speciale.

Rep.: Canabisul în scop medicinal nu va fi la “liber”, ci cu supraveghere? 

C.ș. M.C.O.: Vor fi în farmacii și se vor vinde pe rețete speciale.

Rep.: România pare să fie deschisă în privința legalizării.

C.ș. M.C.O.: Trebuie să ne înțelegem că numai în scop medicinal.

Rep.: Care este diferența dintre drogurile de risc și drogurile de mare risc?

C.ș. M.C.O.: La nivel mondial, începând cu anul 1961, țările mebre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), prin Convenția unică asupra stupefiantelor, au dorit să reglementeze aceste substanțe care dau dependență și consumate abuziv produc efecte asupra sănătății fizice, dar mai ales asupra sănătății psihice. S-a recunoscut că toxicomania este un flagel pentru individ și constitue un pericol economic și social pentru umanitate. În cadrul acestei Convenții au fost stabilite substanțele puse sub control internațional. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) aceste substanțe dau naștere la abuz și produc efecte nocive asupra sănătăți și s-a limitat astfel folosirea lor doar în scopuri medicale și știintifice. Convenția asupra substanțelor psihotrope din anul 1971 și Convenția contra traficului illicit de stupefiante și substanțe psihotrope din 1988 au venit să completeze cadrul legislativ la nivel internațional privind problematica drogurilor. România a aderat la convențiile internaționale conform Legii 118/1992. Potrivit Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare art.1 lit.c drogurile de mare risc sunt prevăzute în tabelul I și II. Conform art.1 lit. d, drogurile de risc sunt prevăzute în tabelul III. Evident că diferența dintre cele două categorii de substanțe este dată de potențialul adictiv și de efectele nocive asupra sănătății individului. După denumire ne dăm seama că drogurile de mare risc dau o dependență mai mare și consummate abuziv duc la probleme serioase de sănătate. Și din punct de vedere al traficului aceste substanțe creează probleme deosebite din punct de vedere economic, social și din acest motiv pedepsele sunt destul de mari. Pedepsele ajung la aproape 10 ani, maximum de pedeapsă.

Rep.: Ce ne puteți spune despre fenomenul Zombie?

C.ș.: M.C.O.: Începând cu luna august 2017 au fost identificate în municipiul Constanța cazuri de tineri aflați în stări inerte, incapabili să se miște sau să vorbească datorate consumului de noi substanțe psihoactive (NSP). Aceste aspect au fost relatate de  mass-media locală sub denumirea de Fenomenul „ZOMBIE”. Având în vedere aceste aspecte CRPECA Constanța a desfășurat activități de identificare, atragere și motivare a acestor persoane către serviciile de asistență integrată. O parte dintre aceste persoane au urmat programele de asistență integrată ale CRPECA Constanța. Agenţia Naţională Antidrog (ANA) atrage atenţia asupra pericolului consumului de substanţe interzise şi recomandă tinerilor, părinţilor şi profesorilor să se adreseze specialiştilor Centrelor de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, pentru accesarea serviciilor oferite de ANA în domeniul prevenirii şi asistenţei acordate consumatorilor de droguri.

ANA recomandă:

Adolescenţilor:

  • să îşi aleagă cu grijă grupul de prieteni şi să îl schimbe în cazul în care aceştia exercită o presiune negativă asupra lor;
  • să îşi petreacă timpul liber prin activităţi sănătoase şi adecvate vârstei;
  • să evite persoanele care oferă, chiar şi gratuit, substanţe necunoscute, spunând că sunt legale şi nu produc efecte negative asupra organismului;
  • să refuze invitaţiile făcute de diferitele persoane de a le urma în locuri retrase pentru a le oferi “ceva”.

Părinţilor:

  • să îşi asculte copiii – ascultarea reprezintă primul pas pentru a îi creşte sănătos şi în siguranţă;
  • chiar și în situații foarte dificile, o legătură emoțională puternică între părinte şi copil reduce riscurile la care acesta este expus;
  • să aloce, zilnic, timp şi atenţie copilului;
  • să stabilească reguli clare de comportament și consecințe rezonabile pentru încălcarea lor.

Profesorilor:

  • să încurajeze şi să sprijine proiectele, programele de formare de abilităţi, de dezvoltare personală, precum şi iniţiativele de oferire a alternativelor sănătoase de petrecere a timpului liber;
  • să stabilească reguli clare de conduită în cadrul şcolii;  
  • să implice familia în activităţi comune;
  • să încurajeze comunicarea din partea elevilor;
  • să nu judece, eticheteze, marginalizeze elevii;
  • să nu tolereze comportamente nocive din partea elevilor, precum fumatul sau consumul de alcool.

Rep.: Ce mesaj transmiteți constănțenilor, dar și celor care ajung pe litoral?

C.ș. M.C.O.: Tinerilor veniți pe litoral le transmitem să se distreze responsabil, fără consum de droguri. Constănțenilor le transmit să solicite programele noastre de prevenire și formare pe parte de asistență acordată consumatorilor de droguri dacă au anumite probleme în familie. Să ne viziteze și să vină cu încredere având în vedere că serviciile noastre sunt gratuite și confidențiale și nu au nevoie de asigurare de sănătate.

Rep.: Vă mulțumesc foarte mult pentru interviul acordat.

C.ș. M.C.O.: Și eu vă mulțumesc.

Alexandra VASILE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.