Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice a fost adoptat de Camera Deputaților, for decizional în cazul acestei completări.
Inițiativa legislativă a venit din partea Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța, alături de experți și cinci parlamentari PSD, cu scopul declarat de a putea fi implementat proiectul „Restaurarea și punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Histria“, al Consiliului Județean Constanța, care a obținut finanțare prin mecanismul ITI Delta Dunării.
Deoarece orașul antic se află în Rezervația Biosfera Delta Dunării, arie naturală protejată, nu se putea interveni în cadrul proiectului demarat în 2014, pentru restaurarea sa. CJC a organizat o întâlnire de lucru a factorilor de decizie din administrația locală și centrală, pentru deblocarea legislativă a lucrărilor de reabilitare și punere în valoare a sitului, iar apoi ADDJC a continuat demersurile pentru modificarea legislației de mediu astfel încât monumentul istoric să poată fi salvat.
Astfel, s-a propus modificarea art. 23 al OUG nr. 57/2007, care stipula: „În rezervațiile științifice sunt interzise orice activități umane, cu excepția activităților de cercetare, cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul Academiei Române și al administratorului ariei naturale protejate“.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în septembrie a.c., iar la sfârșitul lunii octombrie acesta a fost votat și de Camera Deputaților. La ședință au fost prezenți 264 de deputați, dintre care 212 au votat „Da“ și 52 s-au abținut.
Iată cum au votat deputații de Constanța:
Dănuţ Aelenei (AUR) – absent,
Mircea Banias (PNL) – absent,
Bogdan Bola (neafiliat – Forța Dreptei) – absent,
Marian Crușoveanu (PNL) – Da,
Cristina Dumitrache (PSD) – Da,
Dumitru Focşa (neafiliat) – absent,
Bogdan Huțucă (PNL) – Da,
Stelian Ion (USR) – Da,
Lucian Lungoci (PSD) – Da,
Cristina Rizea (neafiliat) – Abținere,
Horia Țuțuianu (PSD) – Da.
Astfel, acum, potrivit art. 23 al OUG nr. 57/2007, „În rezervațiile științifice sunt interzise orice activități umane, cu excepția activităților de cercetare, protejare, reabilitare, promovare, punerea în valoare și asigurare a continuității existenței obiectivelor pentru care au fost constituite, cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul Academiei Române și al administratorului ariei naturale protejate“.
Contactată telefonic, Cristina Rizea, singurul deputat constănțean, dintre cei prezenți, care nu a votat pentru această modificare a legii, ne-a declarat că acum legislația va permite să se construiască și mai mult în ariile protejate.
„Până acum procentul de intervenție era de maximum 60%. Acum se permite să fie distruse și mai mult ariile protejate. Să mai facem niște blocuri cu 15 etaje, nu? Sunt alte legi pe circuitul Parlamentului care, dacă ar fi votate, ar permite reabilitarea Cetății Histria, nu trebuia modificată această lege.
Această inițiativă nu are legătură cu Cetatea Histria, ci cu construcțiile de pe malul Lacului Siutghiol, cu proiectul imobiliar oprit de pe plaja Corbu și altele, de fapt“, ne-a declarat deputatul neafiliat Cristina Rizea.
De la vot s-au abținut, în total, 20 de deputați neafiliați.
La fel, 32 dintre deputații USR, Eugen Terente susținând în plen „în ultima perioadă, am văzut mai multe proiecte toxice, prin care se urmăreşte, chipurile, protejarea Deltei Dunării. Dar, în realitate, baronii locali fac milioane de euro şi nimic pentru binele Deltei Dunării sau a oamenilor care locuiesc acolo.
Acest proiect de lege deschide o poartă, prin care se poate interveni în toate zonele protejate, nu numai în Delta Dunării.
Renovarea Cetăţii Histria se putea şi se poate face printr-un plan de management local, nu printr-o propunere legislativă“.
Iar Diana Buzoianu a precizat „în acest moment, România are peste 1.500 de arii protejate naturale. Acest proiect de lege care vizează rezolvarea unei situaţii punctuale din Histria, Cetatea Histria, în realitate dă drumul la o poartă de a face abuzuri pentru toate ariile protejate naturale. Sigur că ea este scrisă, în momentul de faţă, cu termeni tehnici care să pară că este o bună intenţie în spate. Vom urmări cu atenţie ca această lege să nu fie folosită pentru a tăia mai mult din ariile protejate naturale.
Reamintesc acestui Parlament că am putea să dăm legi aici, în Parlament, pentru a proteja cu adevărat ariile protejate naturale. De exemplu, să nu mai avem grade de intervenţie de 60% în ariile protejate naturale, aşa cum se întâmplă astăzi“.
În perioada romană timpurie, înainte de ascensiunea Tomisului, Histria era principala colonie grecească de pe țărmul dobrogean al Mării Negre. În secolul VI p.Chr, când a fost abandonată treptat de locuitorii ei, număra, deja, aproape 14 secole de istorie neîntreruptă.
Histria este, astăzi, o mare rezervație arheologică, al cărei teritoriu, împreună cu necropolele sale, atinge aproximativ 75 ha întindere. Cel mai important sit arheologic situat pe țărmul românesc al Mării Negre, monumentul istoric are o istorie de peste 100 de ani de cercetări arheologice asidue.
Valentin ISPAS
