În contextul deciziei pronunțate de Curtea Constituțională pe 29 martie 2025 – prin care s-a stabilit că demnitarii și funcționarii publici nu mai sunt obligați să facă publice declarațiile de avere și nu mai trebuie să declare averile soților și ale copiilor –, am analizat parcursul profesional al actualului președinte al Curții, Marian Enache. Acesta conduce instituția din 2022, fiind numit judecător constituțional, de Senat, în 2016, pentru un mandat de nouă ani. Cu o carieră desfășurată în avocatură, administrație publică, diplomație și legislativ, Enache a fost membru al Adunării Constituante și al mai multor legislaturi parlamentare. Curtea Constituțională are ca atribuții principale controlul constituționalității legilor, soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională și garantarea supremației Constituției.
Curtea Constituțională a României (CCR) reprezintă garantul supremației Constituției și este o instituție esențială în arhitectura statului de drept. Alcătuită din nouă judecători, ea are rolul de a asigura respectarea legii fundamentale în activitatea tuturor autorităților publice.
Structura și numirea judecătorilor
Judecătorii Curții Constituționale sunt numiți pentru un mandat de nouă ani, fără posibilitatea reînnoirii acestuia. Componența este stabilită astfel:
- trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților,
- trei judecători sunt numiți de Senat,
- trei judecători sunt numiți de Președintele României.
Pentru a asigura echilibrul și continuitatea în activitatea instituției, din trei în trei ani are loc înnoirea treimii componenței, fiecare autoritate desemnând câte un nou judecător. La constituirea inițială a Curții, mandatele au fost eșalonate (trei, șase și nouă ani), tocmai pentru a institui acest mecanism de rotație.
Condiții de eligibilitate și statut
Judecătorii CCR trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- studii juridice superioare,
- înaltă competență profesională,
- o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Judecătorii sunt inamovibili și independenți pe durata mandatului, neputând fi demiși din funcție. Mandatul începe după depunerea jurământului în fața președintelui României și a președinților celor două Camere ale Parlamentului.
Această funcție este incompatibilă cu orice altă activitate publică sau privată, cu excepția celei didactice în învățământul juridic superior. De asemenea, judecătorilor le este interzis să fie membri ai vreunui partid politic. Aceștia beneficiază de imunitate funcțională și nu pot fi arestați sau trimiși în judecată penală fără aprobarea autorității care i-a numit.
Profilul președintelui Curții Constituționale: Marian Enache
Marian Enache, născut la 5 mai 1954, în Iași, este actualul președinte al Curții Constituționale a României, funcție pe care o deține din 11 iunie 2022. A fost numit judecător la CCR în 2016, de către Senatul României, pentru un mandat de nouă ani.
Formare academică și carieră
Este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității „Al.I. Cuza“ din Iași (1977) și doctor în drept constituțional al Universității din București (1997). A urmat stagii de specializare în drept constituțional comparat, în Franța, Spania și Italia.
Cariera sa îmbină activitatea profesională juridică, cea academică și implicarea în viața publică:
- avocat în Barourile Iași, Vaslui și București (1977 – 1990, 1998 – 2010),
- deputat în mai multe legislaturi (1990 – 1992, 1996 – 2000, 2012 – 2016),
- membru al Adunării Constituante (1990 – 1991) – a contribuit la redactarea actualei Constituții,
- ambasador al României în Republica Moldova (1993 – 1996),
- consilier prezidențial în cadrul Direcției juridice (1993),
- secretar general adjunct al Camerei Deputaților (2011 – 2012).

Premii și recunoașteri
Marian Enache a fost distins de-a lungul timpului cu numeroase premii și distincții, printre care:
- Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler (2025),
- Premiul Anibal Teodorescu pentru lucrări remarcabile în dreptul public (2023, 2024)
- Premiul Andrei Rădulescu pentru lucrarea „Interpretarea Constituției“ (2002),
- distincții academice și diplomatice acordate de Republica Moldova și instituții juridice din România,
- diplome de excelență pentru contribuția la statul de drept și cultura juridică.
Este autor al unor lucrări și studii juridice publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate.
Liliana BELCIUG
Citește și:




























