Împărțirea bunurilor după divorț ridică deseori semne de întrebare, destul de dificile chiar, cu privire la modul în care acestea pot fi împărțite, mai ales că legea prevede mai multe posibilități. Așa cum se știe, bunurile pot fi personale, cu referire la bunurile mobile și imobile dobândite înainte de căsătorie, și bunuri comune, dobândite în timpul căsătoriei. Cele din urmă se împart, deși există și unele excepții.
Pentru a veni cu un răspuns la întrebarea unui cititor, am apelat la un avocat pentru a putea oferi un răspuns obiectiv la problema cu care acesta se confruntă.
Întrebarea a fost următoarea:
”Dacă părinţii îmi trec casa pe numele meu, iar eu sunt căsătorit, soţia are drept la ea (la casă – n.r.) în caz de divorţ?”
Codul civil prevede mai multe posibilități în această situație, în funcție de modul dobândirii bunului respectiv, în speță, casa.
Pentru lămuriri am consultat avocatul Ghiulfer Aisun Ismail, din Baroul Constanța.
”Dacă prin a ‘trece casa pe numele meu’ este vorba despre o donație, atunci soția nu are niciun drept! Dar donația să fie exclusiv pe numele celui care o primește (fiul).
În schimb, dacă este vorba despre încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, contract cu clauză de întreținere, fiind căsătoriți sub regimul comunității de bunuri, atunci soția va beneficia de acest bun, casa fiind considerată bun comun”, ne-a precizat avocata Ghiulfer Aisun Ismail.
Mai exact, legislația din România prevede mai multe posibilități, și anume: transferul dreptului de proprietate prin donație, atunci când părinții donează prin act autentic un bun în favoarea unuia dintre copii. În acest caz, casa intră în categoria bunurilor personale care nu sunt opozabile soților celor care primesc donația respectivă.
Cu alte cuvinte, în caz de divorț, soția cititorului nostru nu poate primi nimic din locuința respectivă.
Însă, în cea de-a doua situație în care dreptul de proprietate asupra imobilului a fost trasferat printr-un cpntract de vânzare/cumpărare autentificat la notariat, casa respectivă devine bun comun și, în caz de divorț, soția are drept asupra acesteia, întrucât a fost achiziționată în timpul căsătoriei.
Mai există și o a treia posibilitate legală: atunci când soții sunt căsătoriți sub regimul separației de bunuri, în această situație fiecare dintre soți dispune de propriile bunuri, fără ca acestea să fie împărțite în caz de divorț.
Daniel ALBU
