În actuala situație economică, în care austeritatea își pune tot mai mult amprenta asupra activităților agenților economici, mulți dintre aceștia socotesc să-și pună lacăt pe ușă și să-și închidă afacerile. Fenomenul este marcat, pe de altă parte, și de digitalizarea accelerată, așa că decizia de a închide o societate comercială nu mai este demult un simplu act administrativ.
Pentru mulți antreprenori, „exit-ul” din lumea afacerilor reprezintă adevărat calvar, un drum anevoios presărat cu variabile fiscale și juridice, mai dificil decât un simplu lacăt pe ușă.
Dacă la înființarea unei firme există entuziasm și multe speranțe, iată că lichidarea presupune o privire retrospectivă asupra întregii activități și lasă un gust amar.
Ce spun specialiștii
Variabila critică în acest proces rămâne patrimoniul firmei. Dacă societatea nu înregistrează datorii către bugetul de stat sau către furnizori, procedura se desfășoară sub cupola „dizolvării și lichidării simultane”. Aceasta este varianta ideală, însă realitatea din teren arată că balanța contabilă este rareori una fără provocări la momentul deciziei de închidere, spun specialiștii.
”În contextul actual, ANAF a devenit un observator mult mai atent la modul în care sunt valorificate activele rămase. Orice stoc nevândut sau mijloc fix care nu este descărcat corect din gestiune poate atrage obligații fiscale suplimentare chiar și în ceasul al doisprezecelea, transformând închiderea într-o sursă de cheltuieli neprevăzute.
Timpul este o altă resursă care lucrează împotriva antreprenorului grăbit. Procesul este fragmentat legislativ în două etape distincte, separate de un termen de opoziție de 30 de zile. Acest interval este dedicat eventualilor creditori care ar putea contesta radierea firmei.
O greșeală comună este subestimarea importanței certificatului de atestare fiscală. Fără acest document care să ateste ‘zero datorii’, dosarul depus la Registrul Comerțului este practic nul”, explică Vasile Zaborilă, specialist în drept comercial și fiscal.
Mai mult, în 2026, digitalizarea relației cu ONRC a scurtat timpii de procesare, însă a crescut exigența privind acuratețea datelor introduse.
Erorile de formă în hotărârea Adunării Generale a Asociaților pot bloca procesul timp de săptămâni, menținând firma într-o stare de „suspans” juridic care atrage în continuare costuri de administrare și raportare.
Impactul asupra capitalului uman și responsabilitatea socială
O variabilă adesea neglijată este managementul relațiilor de muncă. Închiderea unei firme nu înseamnă doar radierea unui cod fiscal, ci și încetarea contractelor individuale de muncă. Respectarea procedurilor de preaviz și, unde este cazul, plata salariilor compensatorii, reprezintă nu doar o obligație legală, ci și un ultim test de etică antreprenorială.
În final, radierea unei societăți comerciale trebuie privită ca un proces de igienizare a portofoliului personal al unui investitor.
O închidere „curată” lasă drumul deschis către noi oportunități de afaceri, în timp ce o lichidare viciată de restanțe sau procese neterminate poate umbri orice inițiativă viitoare.
Specialiștii în acest domeniu arată că sunt multe alte aspecte care pot influența modul în care este închisă o afacere, însă încurajează persoanele interesate să solicite consultanță direct de la aceștia, întrucât spețele diferă între ele fiecare are particularitățile ei.
Daniel ALBU
