Un dosar penal deschis în 2014, deci de unsprezece ani, pentru infracțiuni comise în urmă cu circa 18 ani, încă se află pe rolul instanțelor constănțene, pe fondul cauzei, în faza de rejudecare. În acest dosar sunt trimise în judecată circa 30 de persoane, constituite într-un grup infracțional organizat, specializat în infracțiuni economice. La prima vedere, faptele sunt prescrise de ani buni, însă cauza este încă pe rol.
În aprilie 2021, Tribunalul Constanța se pronunța într-un mega-dosar instrumentat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), de evaziune fiscală, spălare de bani și constituire de grup infracțional, în care apar circa 30 de persoane, români, bulgari și greci, care au pus la cale o afacere ilegală de proporții.
Instanța s-a pronunțat inițial după șapte ani de proces și i-a condamnat pe inculpați la pedepse cuprinse între 3 și 7 ani de închisoare.
În 2014, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată a 30 de inculpați – cetățeni români, greci și bulgari – care, în perioada 2007 – 2011, au acționat pe teritoriul României în cadrul unui grup infracțional organizat specializat în comiterea de infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani.
Pentru diminuarea sumelor datorate bugetului de stat, membrii grupării au creat un mecanism financiar-contabil menit să conducă la realizarea scopului urmărit. Liderii grupului infracțional organizat, un cetățean român, respectiv Lucian Alexandru Giuglea, unul grec și doi bulgari, au atras în gruparea infracțională alte persoane fizice care au aderat sau, după caz, sprijinit grupul infracțional și care au folosit în activitatea infracțională 30 de societăți comerciale românești, structurate pe două categorii.
O primă categorie era constituită din societăți comerciale administrate de liderii grupului sau de către persoane de încredere ale acestora, firme cu un comportament fiscal și contabil aparent licit, care erau beneficiare ale mecanismului evazionist.
O altă categorie era constituită din societăți comerciale de tip „fantomă“, înființate de cetățeni bulgari special recrutați de către liderii grupului infracțional organizat. Firmele de tip „fantomă“ emiteau în favoarea societăților beneficiare facturi fiscale de vânzare, cu plata în avans, a unor cantități mari de cereale, operațiuni neurmate în realitate de vreo livrare de marfă, dar pentru care încasau integral banii reprezentând contravaloarea facturilor.
Sumele virate în baza acestor facturi erau transferate, succesiv, din conturile firmelor „fantomă“ în cele ale unor societăți din Bulgaria, iar de aici, prin intermediul unor companii offshore, erau restituite societăților din categoria beneficiar, administrate de către liderii grupului infracțional organizat.
Așa cum precizam, în aprilie 2021, după șapte ani de proces, timp în care au fost audiați și reaudiați inculpații și sute de martori, a venit și pronunțarea pe fondul cauzei. Tribunalul i-a condamnat pe indivizii implicați în activitățile infracționale la pedepse cuprinse între 3 și 7 ani.
Enumerăm o parte dintre inculpați, împreună cu pedepsele primite:
Kadoglou Evangelos – 7 ani, Ivanov Nikolay – 6 ani, Giuglea Alexandru Lucian – 6 ani, Tinkov Krasimir – 5 ani, Sarafov Vladimir – 5 ani, Ivanov Ivan – 6 ani, Dalianis Vasileios – 5 ani, Krastev Krasimir – 5 ani, Georgiev Georgi Asenov – 3 ani și 6 luni, Giannikas Kleomenis – 5 ani, Chenkov Petar – 5 ani, Gavazov Valentin – 3 ani și 6 luni, Gospodinov Gospodin – 3 ani și 6 luni, Kamarashev Angel – 3 ani și 6 luni, Hasan Osman Halil – 3 ani și 6 luni.
Judecătorii au mai specificat, în conținutul sentinței penale, faptul că cetățenii străini urmează a fi expulzați în țările de origine după executarea pedepselor.
Numai că sentința penală a fost atacată la Curtea de Apel, iar în iunie 2023, completul a admis apelurile inculpaților și cel declarat de către procurorii DIICOT, a desființat sentința penală, iar dosarul s-a întors la Tribunal, pentru rejudecare. Între timp, procesul penal a încetat pentru unul dintre ei, întrucât acesta a murit.
Așa se face că s-a ajuns la rejudecarea cauzei, trecând, astfel, alți patru ani de la prima pronunțare, unsprezece ani de la trimiterea în judecată, respectiv 14 ani de la ultimul act material (2011, când au fost comise ultimele infracțiuni).
În aceste condiții constatăm că răspunderea penală a faptelor s-a prescris înainte ca inculpații să fie condamnați definitiv. Ultimul termen pe fond, în faza de rejudecare, a avut loc miercuri, 21 mai, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 18 iunie. Potrivit părerilor unor avocați din Baroul Constanța, este posibil ca, la termenul stabilit, judecătorii să se pronunțe asupra acestei excepții, privind intervenția prescripției faptelor.
Daniel ALBU
