Rusia a fost al 18-lea partener comercial al României în 2020. Ucraina este în creștere, pe locul 21 în topul schimburilor comerciale și în Top 10 destinații pentru investițiile străine directe ale românilor.
Valoarea schimburilor comerciale (exporturi plus importuri) dintre România și Ucraina a scăzut cu 1,7% față de 2019 și a fost cu 7% sub nivelul-record atins în 2011, ajungând la peste 1,5 miliarde de euro, respectiv 1,1% din total în 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Pe baza Catalogului Exportatorilor & Importatorilor din România realizat de Camera de Comerț și Industrie a României din 2020 și a datelor de la Ministerul Finanțelor, respectiv de la Institutul Național de Statistică, analiștii KeysFin au identificat 594 de companii românești (114 mari, 215 medii, 166 mici și 99 de microîntreprinderi) ce au exportat în Ucraina, în principal mașini și echipamente pentru transport (45% din total exporturi ale României în Ucraina), mărfuri clasificate în principal după materia primă (piele, cauciuc, articole din lemn, hârtie, fier sau oțel, 22% din total), și produse chimice (15% din total).
Un număr de 1.347 de firme românești (102 mari, 277 medii, 391 mici și 577 de microîntreprinderi) au importat din Ucraina mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă (32% din total importuri din Ucraina în 2020), mașini și echipamente pentru transport (20% din total) și materiale crude, necomestibile exclusiv combustibil (17% din total importuri din Ucraina în 2020).
În raport cu Rusia, valoarea schimburilor comerciale (exporturi plus importuri) a scăzut cu 36% față de 2019 și a fost cu 37% sub nivelul din 2011, ajungând la peste 2,6 miliarde de euro, respectiv 1,8% din total în 2020.
Pachetul de măsuri economice al Uniunii Europene, în special excluderea din SWIFT va genera blocaje de ordin financiar pe întreg lanțul pentru companiile locale care își păstrează relațiile comerciale în Rusia, avertizează analiștii KeysFin. În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina este necesar ca managerii să verifice companiile cu care colaborează, pentru a reduce riscurile comerciale, precum cel de neîncasare creanțe sau de insolvență.
Un număr de 409 companii românești (90 mari, 173 medii, 88 mici și 58 de microîntreprinderi) au exportat în Rusia, în principal mașini și echipamente pentru transport (62% din total exporturi în Rusia), mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă și produse chimice, fiecare cu câte 12% din total în 2020.
823 de firme românești (100 mari, 172 medii, 218 mici și 333 microîntreprinderi) au importat din Rusia, în principal combustibili (72% din total importuri din Rusia), mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă cu 12% din total și materiale crude, necomestibile exclusiv combustibil cu 6% din total.
Ucraina, în Top 10 investiții românești în străinătate
Potrivit datelor Băncii Naționale a României, principala destinație a investițiilor românești în străinătate a fost Cipru (486 de milioane de euro), urmată de Italia (290 de milioane de euro), Republica Moldova (280 de milioane de euro). Ucraina se regăsește în primele zece destinații, pe locul al nouălea, cu 29 de milioane de euro în 2020.
Statisticile KeysFin privind țara investitorului final s-au realizat utilizând abordarea bazată pe control și au avut la bază Registrul European al Grupurilor.
Top companii din România cu acționariat rusesc
Expunerea companiilor locale pe Rusia este marginală, inclusiv a sistemului bancar. Și vice-versa. Sunt mai puțin de 200 de companii cu o cifră de afaceri de 600 de milioane de lei care au avut cel puțin 20% capital rusesc direct în structura acționariatului. Înseamnă mai puțin de 0,1% din totalul companiilor locale care și-au raportat rezultatele financiare la 2020.
1. Transport & depozitare: Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA (100% capital direct rusesc), Logitex Constanta SRL (peste 50%), Gromas Trans SRL (100%) Av Logistik Solutions SRL (peste 50%) și Air Logistic Service SRL (100%)
2. Comerț; XM Textiles Sud-Est Distribution SRL (peste 50%), Standart Park Romania SRL (peste 50%), World Of Hand Tools SRL (100%), Torgservice RM SRL (100%) și Citypay SRL (peste 50%).
3. Cultură & divertisment: Casino Palace SRL (peste 50%), Palace Slots International SRL (peste 50%), Betco Technology SRL (peste 50%), Uno Atelier Resta SRL (100%) și Minus Zero SRL (peste 50%).
Sunt luate în calcul toate companiile care au avut direct în structura acționariatului cel puțin o pondere de 20% capital rusesc sau ucrainean, pentru a putea conta în procesul decizional și și-au raportat rezultatele financiare pentru 2020 la Ministerul Finanțelor.
Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA are sediul social pe strada Traian numărul 68A din Constanța. Acționarii săi sunt firmele rusești Gazpromneft Marine Bunker LLC și GPN Proiect LTD. Principalul domeniu de activitate al societății este „Activități de servicii anexe transporturilor pe apă“.
În 2020, firma a realizat o cifră de afaceri de aproape 242 de milioane de lei și a raportat pierderi de peste 517.000 de lei, având un număr mediu de 27 de angajați.
Logitex Constanța SRL are sediul social în Port, în clădirea Navlomar. Asociații săi sunt cetățeanul rus Dmitrii Prisiazhniuk (1% din părțile sociale) și Logitex EOOD, o firmă din Bulgaria. Logitex Constanța este administrată de cetățeanul rus Aleksander Garmashevskiy.
Principalul domeniu de activitate al firmei din Port este „Activități de servicii anexe transporturilor pe apă“. În 2020, aceasta a realizat o cifră de afaceri de peste 136 de milioane de lei și un profit de aproape 1,8 milioane de lei, având un număr mediu de 20 de angajați.
V.I.
