Deși a cheltuit o sumă mare de bani pentru un proiect care se anunțase a fi unul grandios, în stațiunea Mamaia, dar care nu a mai fost concretizat, din cauza unor probleme apărute, un investitor nu reușește să-și recupereze banii de la Primăria Constanța, deși acesta a fost de bună credință, iar nefinalizarea proiectului este cauzată de vechile probleme ale fostului primar Radu Mazăre. De câțiva ani, acest investitor se judecă cu Municipalitatea, însă, până în prezent, se pare astrele nu i-au fost favorabile.
Facem referire la litigiul dintre societatea Spectru 2001 din Râmnicu Vâlcea și Primăria Constanța, cea care trebuie, cel puțin la nivel teoretic și moral, să returneze o sumă de bani firmei reclamante, dat fiind faptul că, pe vremea lui Radu Mazăre, la momentul semnării contractului de vânzare – cumpărare a unui teren din Mamaia, pe care urma să fie edificat un hotel grandios, investitorul a fost asigurat că totul este în regulă în privința terenului, că este liber de sarcini și că pot fi demarate lucrările fără nicio problemă.
Dar, ulterior, au apărut persoane care revendicau porțiuni din acel teren, iar proiectul nu a mai putut fi dus la îndeplinire. Primăria a încercat, la acea vreme, să îi transfere investitorului un alt teren de lângă, însă nu a fost posibil: acesta nu mai avea încredere și totul s-a dus de râpă.
Din acest motiv, pe rolul instanțelor constănțene a fost înregistrată o cauză civilă în care firma respectivă solicită anularea actului de vânzare – cumpărare și restituirea banilor investiți până în momentul în care au apărut neregulile legate de terenul respectiv.
La un moment dat, în apel, judecătorul a înclinat balanța în favoarea societății reclamante, în 2021, iar soluția prevedea repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului. Însă hotărârea a fost atacată cu recurs, la Înalta Curte, unde completul a anulat recursurile declarate de ambele părți și, în cele din urmă, a desființat hotărârea din 2021, prin care a fost declarat nul contractul de vânzare – cumpărare a terenului, iar dosarul a fost restituit la Curtea de Apel Constanța, pentru rejudecarea apelului.
Așa se face că, după mai multe termene, instanța a pronunțat o altă soluție, diferită de prima. Dacă prima dată s-a decis că Hotărârea Consiliului Local nr. 118 din 2002 este nelegală parțial, iar contractul de vânzare-cumpărare este lovit de nulitate absolută, de această dată, în rejudecarea apelului, completul a stabilit: „Anulează în parte sentinţa apelată, cu privire la soluţia de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de nelegalitate a HCLM Constanţa nr.118/2002. Rejudecând, dispune: Respinge excepţia de nelegalitate a HCLM Constanţa nr. 118/2002, ca nefondată. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate (…) Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare“, potrivit hotărârii pronunțate luni, 17 martie a.c.
De unde a pornit totul
În perioada sa de glorie, fostul primar Radu Mazăre anunța în 2009 acest proiect grandios.
Firma Spectru 2001 din Râmnicu Vâlcea a investit atunci circa 5,5 milioane de lei pentru teren și alte formalități, urmând ca Grand Sea Plaza să fie gata până în 2011. Potrivit proiectului, hotelul de lux urma să ocupe suprafața de 2.026,85 metri pătraţi, suprafața desfăşurată fiind de 15.122,93 metri pătrați, cu o înălţime de 28,90 metri, având regimul de înălțime D+P+5-6E. Întreaga investiție a fost aproximată, la acea vreme, la suma de 18 milioane de euro.
Pentru construirea Hotelului Grand Sea Plaza, firma investitoare, SC Spectru 2001 SRL, reprezentată de Daniela Bojan, a cumpărat de la un privat o suprafață de teren în inima stațiunii Mamaia, dar mai avea nevoie de încă un lot învecinat, care aparținea Primăriei Constanța. Astfel, investitorul a bătut palma cu mai-marii orașului și a cumpărat și suprafața de teren învecinată, aceasta fiind vândută din domeniul privat al Municipiului Constanța, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 118/2002, privind metodologia înstrăinării imobilelor din patrimoniul Constanței către mediul privat.
După ce au bătut palma, iar cumpărătorul și-a făcut proiectul și a obținut și autorizația de construire, acesta s-a trezit cu notificări de la persoane fizice care revendicau suprafața de teren cumpărată de la Primărie, în baza Legii 10/2001, privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv de comuniști. Practic, administrația locală vânduse un teren retrocedat.
În acest mod, înțelegerea dintre investitor și Primărie a picat, dar și contractul de vânzare – cumpărare a terenului, autentificat sub nr. 801/11.05.2009, la BNP Borună Chiraţa şi Asociaţii.
Cazul a ajuns în instanță
Așa cum arătam mai sus, cauza a ajuns în instanță după şapte ani de la prezentarea cu mare fast a proiectului care a murit încă din fașă, iar în 2021, Curtea de Apel a constatat nulitatea contractului, după care dosarul s-a plimbat pe la instanța supremă, apoi a revenit în teritoriu, unde a fost respinsă excepția de nelegalitate a actului administrativ ca fiind nefondată, iar în continuare există posibilitatea declarării recursului.
Daniel ALBU
