Regenerarea urbană reprezintă un concept esențial în dezvoltarea contemporană a orașelor, iar compania Iulius a demonstrat un angajament constant în acest domeniu, prin proiectele sale inovatoare din România. Un exemplu elocvent este ansamblul Palas Iași, care a schimbat radical cursul dezvoltării orașului, prin tranformarea unei zone centrale, neglijate, într-un nucleu vibrant. Aceeași companie a construit și alte proiecte de regenerare urbană, care au schimbat orașele în care s-au realizat. În vestul țării, Iulius Town Timișoara a devenit destinație principală de business, shopping și divertisment pentru timișoreni și turiști.
Inspirate de exemple similare din Europa, proiectele companiei Iulius demonstrează cum reconfigurarea urbană transformă complet orașele, integrând bogăția culturală a trecutului cu viitorul bazat pe tehnologie. În acest context, regenerarea platformelor industriale neutilizate și transformarea lor în centre multifuncționale moderne este un fenomen observat la nivel global, inclusiv în România, și reprezintă o oportunitate imensă pentru revitalizarea comunităților și stimularea dezvoltării economice. Proiectul anunțat de compania Iulius, la Constanța, pe cele 38 de hectare de teren neutilizat de peste zece ani, din inima orașului, este similar cu alte investiții de anvergură din Europa. Un exemplu în acest sens este parcul Ülemiste City din Tallin, capitala Estoniei.
O fostă fabrică sovietică devine „smart city“ în Estonia
La sfârșitul secolului al XIX-lea, la Tallin, începea construirea celei mai mari uzine de cale ferată din Estonia, la inițiativa ultimului țar rus, Nicolae al II-lea. Fabrica a devenit operațională în doar doi ani (1899). Uzina a supraviețuit trei decenii, intrând în faliment odată cu criza economică mondială din anii ’30. După al doilea Război Mondial și până în anul prăbușirii Uniunii Sovietice (1991), în perioade diverse de timp, acolo au fost produse de la vagoane și avioane, până la dispozitive tehnologice experimentale destinate industriei spațiale.
După 1991, platforma industrială începe să se transforme într-o ruină, iar după 15 ani (2005), este propus un proiect de regenerare urbană: Ülemiste City. Peste alți 15 ani (2020), Ülemiste City devine cel mai mare campus de business din țările baltice: companiile din parcul tehnologic aveau peste 12.000 de angajați.
În prezent, locul funcționează ca un „oraș multifuncțional al viitorului“, după cum spun investitorii. În Ülemiste City locuiesc, studiază și lucrează peste 16.000 de persoane. Volumul anual de afaceri trece de pragul de 2 miliarde de euro, iar Ülemiste City ocupă locul trei în topul național al contributorilor la economia estonă, după orașele Tallin și Tartu: 500 de companii își desfășoară activitatea în acest campus, iar unul dintre avantajele deseori invocate de investitori a vizat faptul că „tinerele talente estoniene au rămas acasă și produc plusvaloare“.
Ülemiste City a fost construit și continuă să se dezvolte pe 36 hectare, pe un teren care, timp de 100 de ani, a găzduit platforme industriale. Prin intermediul unor astfel de proiecte, și în alte zone din Europa au fost reconfigurate urbanistic ruinele unor fabrici, iar acum, au devenit locuri de revitalizare urbană, cu diverse funcțiuni: office, retail, locuire, educație, cultură, agrement. Specialiștii în urbanism militează pentru astfel de transformări: vechile platforme industriale sunt „răni deschise“ ale orașelor, deseori în zone centrale sau semi-centrale, iar în lipsa unor proiecte de dezvoltare, fragmentează „țesutul urban“, după cum se exprimă urbaniștii.
Exemple similare cu proiecte care au schimbat sau vor schimba radical zone în ruină mai pot fi întâlnite în țări precum Letonia („New Hanza City“, Riga), Danemarca („Nordhavn“, Copenhaga), Germania („HafenCity“, Hamburg), Polonia („Modena“, Poznan), Cehia („Nová Zbrojovka“, Brno), Slovacia („Eurovea City“, Bratislava), Ungaria („Corvin Quarter“, Budapesta), Italia („Scalo di Parco Romana“, Milano), Franța („La Confluence“, Lyon) sau Spania („Nuevo Norte“, Madrid).
Palas Iași a devenit „inima orașului“
În Iași există un proiect remarcabil, care a contribuit la transformarea întregului oraș, nu doar a unei singure zone. Complexul Palas, finalizat în 2012, a revitalizat o zonă centrală nevalorificată, situată lângă Palatul Culturii. Recent, extinderea complexului, prin Palas Campus, a continuat această transformare, regenerând o zonă cu construcții degradate. Proiectul integrat de regenerare urbană a inclus dezvoltarea de clădiri de birouri, spații de retail și zone de agrement, atrăgând companii de renume internațional, precum Amazon, Microsoft, AMD și multe altele.
În prezent, complexul Palas și Palas Campus găzduiesc peste 14.000 de angajați, cu zeci de companii care își desfășoară activitatea aici, contribuind, astfel, la transformarea Iașului într-un pol important al industriei tech. Lângă Palatul Culturii, parcul amenajat în cadrul proiectului de regenerare urbană a devenit locul principal pentru evenimentele principale din oraș. Amenajările peisagistice au fost realizate de firme internaționale de renume, iar copacii și arbuștii au fost aduși special pentru a crea un parc matur.
Transformarea Constanței prin primul proiect de regenerare urbană din Dobrogea
Proiectul de dezvotare mixtă pe care compania Iulius îl propune pentru Constanța va fi o destinație pentru întreaga comunitate și pentru milioanele de turiști care vin la mare. Astfel, terenul care a găzduit o perioadă îndelungată produse petroliere, va fi transformat într-un spațiu verde, sigur, în care constănțenii vor putea să-și petreacă timpul liber, să lucreze sau chiar să locuiască.
Funcțiunile culturale, de entertainment, educaționale, office și de retail vor îmbunătăți infrastructura orașului, oferind locuitorilor o gamă diversificată de servicii și activități, care contribuie la dezvoltarea Constanței.
Acest proiect ambițios va revitaliza centrul orașului de la malul mării, îmbinând armonios elementele de sustenabilitate și inovație cu o infrastructură modernă și eficientă. De asemenea, spațiile verzi generoase, zonele pietonale și facilitățile de transport prietenoase cu mediul vor crea un mediu urban propice pentru locuit, muncă și relaxare.
V.I.
