Exproprierile din zona Mihail Kogălniceanu, făcute în baza unei hotărâri de guvern din 2020, nasc controverse între proprietarii de teren și autoritățile publice cu privire la valoarea despăgubirilor, iar pe rolul instanțelor constănțene au fost înregistrate, în ultimii doi ani, sute de cauze, prin care expropriații au dat statul în judecată.
Guvernul României a adoptat, în data de 16 ianuarie 2020, Hotărârea nr. 23 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată ce constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Infrastructura Bazei 57 Aeriană din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu“. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 39 din 21 ianuarie 2020.
Prin această HG s-a dispus exproprierea unor terenuri aflate atât în intravilanul, cât și în extravilanul comuna Mihail Kogălniceanu, beneficiarul final fiind Statul Major al Forțelor Aeriene, prin Ministerul Apărării Naționale, care apare ca titular.
În fapt, prin declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al acestei lucrări de utilitate publică, de interes național, proprietarii terenurilor din zonă au fost informați că vor fi despăgubiți, dar nu așa cum prevede legea, în baza unei evaluări făcute de experți evaluatori, ci în baza unor grile notariale, la un preț minimal, mult sub prețul real al pieței. Un preț ridicol de mic, am putea spune, dat fiind că diferența de preț este una considerabilă, așa cum vom vedea în cele ce urmează.
Caz concret
Cetățeanul M.M. Purichea deține un teren arabil în suprafață de 25.000 de metri pătrați în intravilanul comunei Mihail Kogălniceanu. Odată cu declanșarea procedurilor de expropriere, numele său s-a aflat pe lista celor care urmau să fie expropriați pentru lucrările de utilitate publică menționate mai sus. Astfel, potrivit hotărârii Comisiei de stabilire a despăgubirilor, s-a dispus: „Consemnarea despăgubirii aferente terenului situat în localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, tarla 149, parcelă 709/31,în suprafaţă de 25.000 mp,categoria arabil, intravilan, aflat în UAT Mihail Kogălniceanu, nr. cadastral 101066. Despăgubirea, stabilită în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, în cuantumul total de 473.830,00 lei, va fi consemnată într-un cont deschis pe numele expropriaților la CEC Bank S.A. şi va fi eliberată în condiţiile legii, numai după proba dreptului de proprietate“, după cum se arată într-o acțiune aflată pe rolul instanței.
Drept urmare, stabilirea despăgubirilor acordate proprietarului M.M. Purichea s-a raportat la prețul minimal prevăzut în Grilele Privind Valorile Minime Consemnate ale Proprietăților Imobiliare din Județele Constanța.
Din acest motiv, proprietarul a contestat cuantumul acestor despăgubiri, deși, inițial, a fost de acord cu ele. Astfel, pe rolul Tribunalului Constanța a fost înregistrat un nou dosar civil, la fel ca multe altele, în care Purichea a cerut, prin intermediul avocatului Florin Scupra, din Baroul Constanța, obligarea expropriatorului să-l despăgubească la adevărata valoare a terenului și nu în baza unei liste de prețuri a notarilor. Între timp, s-a apelat la un expert pentru a se stabili valoarea reală a terenului.
În urma expertizei, s-a constatat că diferența de preț este una extrem de mare. Mai exact, dacă valoarea terenului intravilan acordată de stat a fost de 3,9 euro/metru pătrat, potrivit expertizei valoarea reală este dublul acestei sume și se învârte în jurul a 8 euro/metru pătrat.
Așa se face că Tribunalul Constanța urmează a analiza rezultatul expertizei și să înceapă judecata pe fond, ținând cont de solicitarea reclamantului, aceea de a primi, drept despăgubire și diferența de bani, de la 3,9 euro/metru pătrat, la 8 euro/metru pătrat, adică circa 40 de lei pe metru, în total fiind vorba de o diferență de 526.170 de lei.
Cadrul legal
Potrivit art. 44 alin.3 din Constituția României, „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu DREAPTĂ şi prealabilă despăgubire“.
Potrivit art. 22 din Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare, „expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art.19 se poate adresa instanței judecătorești competente, în termenul general de prescripție, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii și transferului dreptului de proprietate“.
Dacă judecătorii vor stabili că acțiunea înaintată de reclamantul Purichea, prin avocatul Florin Scupra, este legală și temeinică, există probabilitatea ca noi dosare să fie înregistrate pe rolul instanțelor, mai ales dacă va exista un precedent.
Daniel ALBU
