Principala prioritate în 2021 a Complexului Muzeal de Științe ale Naturii (CMSN) din Constanța o reprezintă sănătatea delfinilor. Aceștia sunt extrem de sensibili la coronavirusuri motiv pentru care Delfinoterapia a fost suspendată.
„O spun în premieră la dumneavoastră. De câteva zile am aflat că delfinii sunt foarte receptivi, susceptibili la coronaviroză. Din acest motiv suntem foarte atenți cu sănătatea lor. Toți suntem cu măști în jurul lor. Suntem grijulii cu delfinii. Au fost de la noi două persoane din jurul delfinilor, doctorul veterinar și o antrenoare, care au avut COVID. Le-am spus că încă 30 de zile să stea distanțați de ei, fiindcă delfinii sunt extrem de sensibili la coronavirusuri”, a declarat, în cadrul unui interviu Focus Press, dr. Adrian Bîlbă, directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii.
Delfinii sunt mai sensibili decât nurcile din Danemarca
Medicul Bîlbă spune că delfinii sunt mai sensibili decât nurcile care s-au îmbolnăvit în Danemarca. „Dacă noi suntem pe locul întâi, pe locul doi sunt cervidele și delfinii, fiindcă sunt înrudiți. Ciudat. Însă, delfinii se trage dintr-un rumegător mic, un cervid de vreo 50 de cm, ce acum 50 de milioane de ani s-a adaptat în apă, într-un context climatic de inundație. Din această perspectivă sunt înrudiți genetic. Sunt susceptibili la această boală. Abia pe locul trei vin mustelidele și felinele, adică pisicile. Pe locul patru sunt porcii, câinii și alte animale. Hamsterul este pe locul doi aproape ca delfinul și chiar se fac studii de transmitere a bolii. Hamsterii au fost foarte folosiți în 2020 pentru a se studia transmisibilitatea„, susține directorul CMSN.
Interacțiunea străinilor cu delfinii a fost suspendată
Din grijă pentru delfini s-a suspendat delfinoterapia. „Nu avem ce să facem anul acesta. De asemenea, vreau să aduc din nou leii de mare. Leii de mare sunt pe locul patru la receptivitate la corona. Stau bine. Vreau să aducem lei de mare patagonieni, californieni. Vrem să schimbăm. Am avut californieni prima dată, o familie, mascul, două femele și care au făcut și un pui la noi. A fost o imagine frumoasă. Anul acesta am avut doi masculi. Vrem să aducem ceva interesant ca oamenii să vadă altceva. Dacă la delfini este inimă, suflet, la leii de mare trebuie să fie distracție, să fie interesant în sensul de a fi distractivi. Anul acesta fără delfinoterapie. Nici anul trecut nu am făcut delfinoterapie. Anul trecut nu am făcut din perspectiva noastră, a oamenilor. Chiar dacă noi avem imunizări nu o facem din cauza lor„, a declarat dr. Bîlbă.
Spectacolele cu delfinii nu vor fi sistate. „Se suspendă doar interacțiunea străinilor cu delfinii. Fără fotografii și mângâiat delfini. Clorinăm bine. Clorul este un agent virucid foarte bun, iar sanitația apei cu ozon, sanitația apei cu ultraviolete, continuă”, susține dr. Bîlbă.
„Facem un Delfinariu de patru ori mai mare ca volum de apă şi de trei ori ca suprafaţă”
Cât despre lucrările de extindere a Delfinariului, directorul CMSN susţine că sunt făcute din „obligativitate”, pentru a corespunde cerinţelor europene şi cerinţelor legislative româneşti: „Cer un volum de apă şi o suprafaţă mai mari decât cele pe care le avem. Atunci ne-am gândit să depășim cerinţele românești. Ei vor 3 milioane de litri şi noi mergem pe 4 milioane de litri şi să facem un Delfinariu de patru ori mai mare ca volum de apă şi de trei ori ca suprafaţă. Prin adâncime volumul este mai mare”.
„Delfinii se reproduc în mod natural în Europa. Nu se mai face selecţie de gen”
În felul acesta vom avea un Delfinariu corespunzător unui număr de 5-6 exemplare pe care le putem lua gratuit dacă ne calificăm cerinţelor impuse de autorităţi. „Este vorba de capacitatea noastră de a-i îngriji şi de a le asigura nişte condiţii de mentenanţă a vieţii, a sănătăţii cât mai bune şi la nivelul cerinţelor europene şi atunci vom avea delfini gratis. S-ar putea să ne plătească şi transportul până aici. Acum s-au chinuit. În Europa, 15 delfini trimişi în China nu aveau unde să-i dea. Sunt excedentari. Aceste animale au o dorinţă de reproducere puternică. Toţi suntem numeroşi şi din cauza unui instinct reproducător foarte puternic şi grijă foarte mare faţă de pui. În consecinţă avem şi noi şi delfinii grijă de pui şi avem şi pui. În felul acesta delfinii se reproduc intens în Europa şi există exemplare excedentare. Ei se reproduc numai în mod natural. Nu se mai face selecţie de gen„, a precizat dr. Bîlbă.
Bulgarii au delfini din Cuba, Constanţa are delfini din Oceanul Indian
La toate animalele se face selecţie de gen. „Cea mai crudă este la puii de o zi, unde selecţia de gen înseamnă să se arunce direct la tocat puii din sexul nedorit, la ouă se păstrează găina şi la carne – cocoşul. Există selecţie de gen şi la alte animale la care se face reproducere artificială. La Delfini s-a făcut şi se face în Europa şi în alte locuri. În Europa se face numai reproducere naturală. (…) Vrem să aducem aceste animale, probabil alte femele, să fie grupuri cu femele noastre. Avem o mică problemă pe care trebui să o rezolvăm. Femelele noastre sunt specie pacifică pe când în Europa există specia de Atlantic. Din această perspectivă nu avem voie să aducem masculi şi să facem hibrizi. Crearea de hibrizi sub control uman este nedorită. Nici în natură nu este lăsată. Hibrizii se consideră că generează intervenţii majore asupra echilibrului ecologic şi nu numai. În consecinţă nu dorim să aducem masculi de Atlantic. Poate găsim o soluţie pentru femelele noastre, să le dăm la schimb şi să aducem femele de Atlantic, să facem o familie de delfini de Atlantic. La Delfinariul din Lituania există un excedent de exemplare de Marea Neagră. Aşa s-a întâmplat. La Marea Baltică sunt delfini de Marea Neagră. La Marea Neagră sunt delfini de Cuba, în Bulgaria, la Vana şi delfini de Ocean Indian la Constanţa„, explică dr. Bîlbă.
Lucrările de extindere şi modernizare a Delfinarului ar putea fi gata în 2022
Delfinii vor putea ajunge în mod gratuit la Constanţa numai dacă ne vom încadra din punct de vedere legal în cerinţele europene. „Bazinul mai are minim un an şi jumătate termen asumat de constructor. Termenul este de doi ani. Deja jumătate a trecut. În iulie s-a dat ordinul de începere a lucrărilor. S-au făcut demolările. Nu suntem prea frumoşi acum cu demolatul, dar urmează să vedem constructorul cât de repede se mişcă în această primăvară, să evolueze cu ridicările edilitare şi săpăturile. Sper să dureze doar doi ani. Este posibil să dureze un pic mai mult şi este posibil să oprim lucrările în lunile de vară. Eu estimez ca în 2022 să avem Delfinariul gata şi să aducem delfinii în 2022, în toamnă sau 2023 în primăvară. Iarna nu-i putem muta, vara nu-i putem muta, ci undeva în toamnă sau în primăvară„, conform dr. Bîlbă.
Delfinariul este gândit în stil american, nu în stil european
La finalul lucrărilor de extindere a Delfinarului constănţenii şi turiştii se vor putea bucura de 5-6 delfini. „Recomandarea pe acest volum de apă este de 5-6 exemplare. Nu avem volumul de apă de la Attica Park de 6 milioane de litri, ci avem doar 4. Aceia au 9 delfini, iar noi o să avem 5 sau 6 exemplare. Nu avem volumul din Valencia, unde adâncimea este 18 metri şi volumul este probabil de 32 de milioane de litri şi au vreo 18 sau 19 exemplare de delfini. Eu nu văd bine o prezentare şi o comunicare bună cu 18 delfini, se depersonalizează în momentul în care ai foarte multe animale. Nici antrenorii nu mai ştiu care este unul şi care este altul. Dacă ai 5 sau 6 exemplare îi recunoşti imediat cum iese din apă şi fiecare are un tipar comportamental. În consecinţă putem să avem o mai bună legătură cu vizitatorii. Avem şi un mare anvantaj. Când am făcut nota de proiectare şi nota conceptuală am fost într-o primă fază contrazis de specialişti inclusiv străini vizavi de modul în care am gândit Delfinariul. Este un Delfinariu gândit în stil american, nu în stil european. Europenii au bazine foarte largi pe când în America există bazine conectate, bazine de reprezentaţie, bazin mai mic ce generează o apropriere mai mare faţă de vizitatori. Oamenii vor să vadă mai puţin mişcări dinamice de alergătură şi vor mai mult să aibă acea senzaţie de apropiere, acea senzaţie de legătură sentimentală faţă de aceste animale„, a conchis dr. Bîlbă.
Declaraţiile complete le găsiţi aici:
Alexandra VASILE
Citește și:
