Primăria Constanța a eliberat autorizația de construire pentru consolidarea, conservarea și amenajarea Vilei Șuțu, inclusiv pentru restaurarea componentelor sale artistice, amenajări exterioare și împrejmuire. Lucrările ar putea fi finalizate în următorii doi ani.
Una dintre cele mai frumoase clădiri din Constanța, Vila Șuțu, poate intra în procesul de reabilitare, proprietarul său Theodor Lucian Ichim obținând miercuri, 27 ianuarie a.c., autorizația de construire în acest sens.
Clădirea monument istoric de categoria A a fost scoasă la vânzare în 2016, cu prețul de aproximativ 2 milioane de euro, iar la sfârșitul anului 2018 a fost cumpărată de către omul de afaceri din domeniul agriculturii, patronul Unigrains Trading, firmă ce are ca principal obiect de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez), a plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase.
Vila Șuţu a fost construită în anul 1899, în stil maur, conform proiectului arhitectului Grigore Cerchez, are 13 camere și cinci băi, pe trei niveluri, fiind o clădire construită în terase. Imobilul de pe strada Krikor Zambaccian nr. 1 are o suprafață construită de 739mp, pe terenul de 862mp. Vila are vedere la mare și o scară în spirală pentru accesul rapid pe plajă.
Astfel, clădirea are o istorie de peste 120 de ani și ea a aparținut Prințului Mihail Șuțu (1841 – 1933), fost guvernator al Băncii Naționale Române, membru al Academiei Române, strănepotul fostului domn al Țării Românești și Moldovei cu același nume și nepotul domnitorului Moldovei cu același nume, căci familia Șutu a dat trei domnitori. Prințul Șuțu era inginer, cu studii absolvite la Paris, iar el a mai ocupat funcția de director general al Poștelor și de consilier la Înalta Curte de Conturi.
După ocuparea de către soldații Armatei Roșii în 1944, vila a fost naționalizată în 1948, iar în 1955 a devenit Casa Regională a Creației Populare. În 1970, Nicolae Ceaușescu a acceptat ca aici să fie deschis Consulatul Republicii Socialiste Cehoslovacia, iar din 1933 palatul a devenit sediul Curții de Apel, până în 2005, dar imobilul a fost retrocedat moștenitorilor Prințului Șuțu abia în 2011.
Despre această clădire monument, regretatul critic istoric de artă Doina Păuleanu povestea, pentru Focus Press, că „este o casă reprezentativă care, spre norocul nostru, s-a păstrat până astăzi, realizată într-un stil care, sigur, i-a plăcut comanditarului și a fost acceptat și de arhitect, de altfel un bun prieten al său. Vila Șuțu a fost construită de Mihail Șuțu, celebrul aristrocrat pur sânge, mare numismat, căsătorit cu Maria Cantacuzino, sora celebrului doctor Cantacuzino. Mihai Șuțu a avut un destin dintre ele mai elevate, fiind un om cultivat, un erudit, era un mare specialist, teribil legat de Constanța, un om care iubea această zonă a României, pentru că despre tatăl său se spune că deținuse exact același loc și că pe locul respectiv fusese construită, înainte de Vila Șuțu, o altă casă, care a aparținut lui Costache Șuțu. De pe debarcaderul acestei case, pentru că Vila Șuțu se află chiar pe faleză deasupra mării, se spune că erau luate fetele și duse în haremurile din Istanbul, așa spune legenda, dar s-a dovedit că este departe de adevăr, pentru că această casă a fost, de fapt, prima construită pe această zonă stâncoasă a Constanței. Se știe că până acolo s-a tot vorbit de terenul care risca să cadă, dar Vila Șuțu este construită pe o stâncă.
Având în vedere iubirea lui Mihai Șuțu pentru Orient, de altfel în voiajul de nuntă el a plecat în Egipt împreună cu soția sa, întreprinzând acolo o călătorie absolut fantastică, sigur și de studiu, pentru că civilizația Egiptului o precede pe cea greacă în Antichitate, Mihai Șuțu desigur că dorește să aducă amintiri ale Orientului pe care l-a iubit și pe care l-a admirat, și atunci face această casă cu influențe arabe. Acestea constau în cupola pe care o are casa, influența arabă se vede, de altfel, și în structura însăși a acestui edificiu înzestrat cu o terasă superbă și mare deasupra mării, de unde Mihail Șuțu și invitații săi din elita românească a timpului puteau să vadă marea, pe atunci lipsită de tot ceea ce înseamnă forma Portului Turistic Tomis de acum.
Vila este situată între străzile Callatis și Karansai, este o vilă spendidă cu un specific arhitectonic, efectiv, care reflectă imaginația unui mare intelectual român, a unui om care vine din aristocrația de sânge și în același timp și din aristocrația științei, un om care care și-a onorat numele și lucrarea vieții“.
Valentin ISPAS
Citeşte şi:
