Curtea de Apel Constanța a respins acțiunea lui Georgică Giurgiucanu prin care acesta solicita suspendarea executării dispoziției primarului Chițac din august 2021, de demolare a parcării de pe Plaja Modern. Soluția este definitivă.
Din cauza Dispoziției nr. 4.573/06.08.2021 a primarului Vergil Chițac, Georgică Giurgiucanu a deschis două procese pe rolul Tribunalului Constanța, în încercarea de a opri demolarea, pe cale administrativă, a parcării sale de la Modern, de 2.595mp, fix de lângă bariera de la intrarea pe plajă dinspre Portul Tomis.
Iar în cazul solicitării de suspendare a executării actului administrativ emis de edilul-șef, joi, 17 martie a.c., instanța s-a pronunțat definitiv. Mai întâi, Tribunalul Constanța a decis, în octombrie 2021, să respingă ca nefondată cererea formulată de către unul dintre beneficiari de top ai retrocedărilor lui Radu Mazăre, iar acum Curtea de Apel a respins recursul declarat de Giurgiucanu, ca lipsit de interes.
Autorizațiile de construire nu prevedeau o platformă betonată
În instanță, avocatul lui Georgică Giurgiucanu a susținut că reclamantul a făcut dovada existenței autorizațiilor de construire apreciate de către Primărie ca fiind nelegale. Aceste construcții ar fi fost recepționate de Primăria Constanța, iar ulterior intabulate, iar din această perspectivă reclamantul are calitatea de proprietar tabular înscris în cartea funciară. Față de susținerile că nu s-ar fi autorizat platforma betonată prin autorizațiile de construire 1.207/12.08.2010 si nr. 25/10.01.2013, avocatul a arătat că „în procesul-verbal de recepție finală chiar autoritatea locală a confirmat, în anul 2012, executarea platformei betonate și faptul că respecta autorizația, iar ulterior faptul că s-a formulat cererea de îndreptare a erorii materiale – pe care autoritatea a respins-o –, întărește faptul că această construcție era prevăzută în autorizația inițială. În plus, aceste construcții nu sunt situate exclusiv pe domeniul public, terenul este deținut 85% de către Municipiul Constanța și 15% de către persoane fizice, printre care și Georgică Giurgicanu. Astfel, nu există un teren exclusiv domeniu public al Municipiului Constanța și, nefiind realizată ieșirea din indiviziune, nu se poate aprecia unde este situată platforma betonată și pe care parte din teren“, potrivit rolii.ro, platforma Institutului Român pentru Informații Juridice.
Primăria Constanța a precizat că autorizațiile de construcție prezentate de către reclamant în justificarea punctului său de vedere nu autorizează edificarea platformei betonate cu destinație de parcare, ci au cu totul alt obiect, respectiv nivelarea terenului, respectiv amplasarea de împrejmuiri. În plus, administrația locală a deschis un proces și pentru constatarea nulității titlului de proprietate al lui Giurgiucanu pentru că, potrivit deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, acesta face parte din cele retrocedate fraudulos. Fiind și beneficiar al retrocedării, nu se poate discuta de o bună credință sau de existența unei bune credințe în persoana acestuia, fiind condamnat tocmai pentru obiectul arătat.
Însă, avocatul lui Georgică Giurgiucanu a susținut că decizia Curții Supreme nu a anulat și contractul de vânzare-cumpărare cu care acesta se legitimează în calitate de proprietar pentru cei 14% din teren, dovadă fiind extrasul de carte funciară. Și că până la o soluție definitivă a dosarului de la Tribunalului București, în care se invocă nulitatea acestui contract, nu se poate discuta de lipsa dreptului de proprietate.
Tribunalul Constanța a hotărât, însă, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a dispune suspendarea actului administrativ și a respins cererea ca nefondată. Și, așa cum menționam mai sus, Curtea de Apel a confirmat decizia instanței de fond, în urmă cu câteva zile.
Dispoziția mai poate fi, însă, anulată
Cu privire la solicitarea lui Georgică Giurgiucanu de anulare a dispoziției primarului din august 2021, Tribunalul a decis să respingă și această cerere de chemare în judecată ca neîntemeiată, la sfârșitul lunii ianuarie a.c. Hotărârea nu este, însă, definitivă și poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Valentin ISPAS
Citește și:
