Luna aceasta s-au împlinit 70 de ani de la înființarea Teatrului de Stat Constanța, iar primul spectacol jucat pe scena constănțeană a fost ”O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale. Cu ocazia aniversării, la Teatrul de Stat Constanţa au avut loc trei premiere: ”Crima din strada Lourcine”, „Maria Tănase, o poveste” și „Opt tați”.
Despre aceste spectacole inedite, dar și despre proiecte de viitor în ceea ce privește Teatrul de Stat Constanța am discutat în cadrul unui interviu cu directorul instituției de cultură, Erwin Șimșensohn:
„Au avut loc o serie de premiere, iar două dintre cele trei, de fapt erau pregătite din perioada pandemiei, le aveam gata doar că nu apucaseră să iasă, servite publicului. Practic întreaga stagiune 2020- 2021 a fost una cu multe întreruperi. Am reușit ca la începutul stagiunii, în luna septembrie să scoatem o premieră, ”Doi tineri din Verona”, care s-a jucat foarte puțin, cred că doar trei reprezentații, după care sălile s-au închis. La începutul anului 2021 cu redeschiderea sălilor am reînceput să jucăm cteva reprezentații, iar în perioada imediat următoare când s-au închis sălile, a avut loc a doua premieră a stagiunii, Ziua Z”, un spectacol care a fost conceput pentru perioada pandemiei, să poată fi jucat atât în mediul online, cât și cu publicul în sală. Este un spectacol hibrid foarte interesant, cu un text scris pentru Constanța. Urmează să fie jucat cu publicul în sală la mijlocul lunii iunie.
După aceste două proiecte a venit rândul celor trei premiere, ”Crima din strada Lourcine”, o comedie muzicală franceză de Eugen Labiche, regia Vlad Cristache. Un spectacol relaxant, foarte plăcut, pe un text clasic de comedie, text foarte bun și deloc simplu, o provocare pentru întreaga echipă. Este spectacolul ce merge cel mai bine la public, din cele noi.
Cea de-a doua premieră, un show de excepție, ”Maria Tănase, o poveste”, cu Mirela Pană, care înterpretează, joacă, cântă în spectacol o serie de piese din folclorul românesc, ale Mariei Tănase.
Acum vorbim despre cea de-a treia premieră a stagiunii, care este o coproduceție cu Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Spectacolul de numește ”8 tați”. Spectacolul conturează povesteaa unei adolescente care crește fără tată.
În acest mod am ales să aniversăm cei 70 de ani de la prima premieră a Teatrului de Stat Constanța, la data de 2 mai 1951, cu ”O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale„, a relatat Erwin Șimșensohn.
Totodată, directorul Teatrului de Stat Constanța a vorbit și despre spectacolele din perioada următoare: ”Noi venim cu o serie de spectacole în această perioadă reluând unele spectacole din anii 2019- 2020, spctacole care s-au jucat destul de puțin. Săptămânile următoare știm ce vom juca: vinerea aceasta ”Memoria apei”, ”Meciul de comedie” care se va juca sâmbătă seara și îi invităm pe toți constănțenii la teatru, iar duminică, reluarea unui spectacol mai vechi ”Gaițele”. Săptămâna ce urmează reluăm ”Maria Tănase, o poveste”, apoi ”Crima pe strada Lourcine”, iar celălalt weekend, ”Doi tineri din Verona”, pentru că este un spectacol foarte nou”.
Odată cu relaxarea anumitor măsuri luate în contextul COVID-19, sălile de spectacole funcționează la capacitatea de 50%, de aceea am dorit să știm dacă locuitorii urbei au luat sau nu cu asalt sălile de spectacol și au venit la teatru: ”Oamenii încă se tem să vină la teatru, deși totul aici este dezinfectat, repectăm regulile sanitare impuse, deși s-a văzut că odată cu ridicarea unor restricții și faptul că sala de spectacol funcționează la capacitatea de 50%, constănțenii chiar au venit la sspectacole. Cred că le-a fost dor, mai ales iubitorilor de teatru, ceea ce este un lucru foarte bun. Au venit oameni de toate vârstele, pentru că noi încercăm să diversificăm spectacolele, și chiar persoane de vârsta a doua, a treia vin să vadă spectacole cu texte contemporane”, a precizat Erwin Șimșensohn .
”O noutate în ceea ce privește spectacolele ce vor avea loc și vor începe repetițiile la un spectacol clasic, ca formă mă refer, o comedie, ”Jake și femeile lui” de Neil Simon, spectacol care sperăm să aibă premiera până la sfârșitul acestei stagiuni, undeva la începutul lunii iulie. În toamnă regizorul Vlad Cristache va pune în scenă un spectacol, încă suntem în discuții pe două teme”, a mai declarat directorul teatrului.
Referitor la proiecte, directorul Teatrului de Stat Constanța, Erwin Șimșensohn a declarat că așteaptă cu nerăbdare începerea unui proiect european, extrem de important pentru ceea ce înseamnă teatrul constănțean: ”Teatrul de Stat Constanța este invitat de Uniunea Teatrelor din Europa să se alăture unui proiect „Catastrophe”, în care noi ne alăturăm altor 14 teatre din întreaga Europă. Proiectul se va întinde pe doi ani, Constanța este implicată întro coproducție cu Teatrul Maghiar din Cluj și Teatrul Național Ljubljana din Slovenia. Vor fi cinci, șase co-producții, câte două trei teatre fac serii de coproducții. Toate aceste spectacole care au la bază texte de teatru antic vor fi prezentate prinr-un festival la Porto, în Portugalia în anul 2022, iar în anul 2023 vor fi turnee internaționale cu aceste spectacole. Acest proiect este co-finanțat de teatrle participante, de Uniunea Teatrelor din Europa și sperăm să obținem finanțarea din partea Uniunii Europene prin programul Europa Creativă”.
Un alt subiect de foarte mare interes pentru lumea culturală din Constanța este lipsa unui spațiu, a unei săli de spectacol mai mare, cu o capacitate mai mare, iar directorul Teatrului de Stat Constanța, Erwin Șimșensohn a declarat că acesta este unul dintre aspectele pe care le abordeazî în mod constant de când a preluat funcția managerială din fruntea TSC, în anul 2019: ”Una din temele pe care le abordez în absolut toate intervențiile pe care le-am avut este lipsa infrastructurii culturale în orașul Constanța. Este un mare păcat pentru un asemenea oraș important să nu aibă capacitatea de a dezvolta și capacitatea culturală. Cultura este la fel de importantă precum educația, dar acest lucru se vede pe termen lung, după ani, de aceea nu există o asemenea aplecare pentru acest domeniu. Eu consider că o clădire de teatru trebuie să se afle în perimetrul orașului și nu la periferie, ci în centrul orașului”.
Loredana MIHAI