„Categoric suntem abia la începutul epidemiei. Cum va evolua în continuare depinde la ora actuală mai mult de noi decât de virus. Încă zburăm în necunoscut. Dacă reușim însă ca prin metodele de izolare propuse să limităm numărul de cazuri grave, am putea să avem o aterizare mai puțin brutală. Dacă vremea caldă va aduce o reducere a numărului de cazuri e greu de spus. Există argumente pentru ambele alternative, iar răspunsul corect va trebui și el așteptat”
Mihnea Boștină, unul dintre cei mai valoroşi virologi români din lume, care şi-a desfăşurat activitatea în institute de cercetare prestigioase ale lumii, cum ar fi Institutul Max Planck din Germania, Școala Medicală Harvard din Statele Unite, Universitatea McGill din Canada, iar în prezent la Universitatea Otago din Noua Zeelandă, a discutat cu Focus Press despre situaţia nefastă pe care o traversează în momentul de faţă întreg mapamondul. Ce este cu acest virus şi încotro ne îndreptăm? Care sunt previziunile şi ce sfaturi transmite virologul (virologie, ramură a microbiologiei care studiază virusurile), în rândurile care urmează:
Reporter: Domnule Boştină, în primul rând: de unde a apărut acest virus?
Mihnea Boştină: Scenariul acestei epidemii e un remake, la scară mult mai mare și cu un buget gigant, a celui din 2003. La fel ca în cazul SARS, avem un virus, care în mod normal infectează un animal, dar care își schimbă gazda și se adaptează la un nou organism. Nu e nici primul și din nefericire nu va fi nici ultimul caz de acest fel.
Rep.: De ce există această tentaţie de a crede că a fost conceput într-un laborator?
M.B.: Din păcate, e din ce în ce mai comun ca pentru fiecare eveniment important să apară simultan cu explicația naturală un întreg set de universuri paralele în care scenarii alambicate traversează o realitate imaginată. În realitate, dacă îi ascultăm pe cei care se ocupă cu astfel e analize, nu există nici un semn că acest virus a fost modificat în vreun fel.
Rep.: Cum previzionaţi că va evolua această pandemie Covid-19?
M.B.: Inițial, se spera că vom putea repeta rețeta din 2003. Adică să oprim răspândirea virusului și să limităm pagubele umane și economice. Dar recent din ce în ce mai multe voci specializate în acest fel de studii sunt de părere că SARS-CoV-2 va rămâne cu noi ceva vreme de acum înainte. Ceea ce înseamnă că va trebui să găsim regim de medicamente care să funcționeze și să dezvoltăm un vaccin eficient.
Rep.: Să fim optimişti sau pesimişti în privinţa ratei mortalităţii?
M.B.: Nu trebuie să fim nici optimişti nici pesimişti – trebuie să fim realiști. La momentul de față orice estimare a acestui procent de mortalitate este doar temporară și aproximativă. Va trebui să așteptăm teste riguroase pentru a vedea exact care este procentul de populație care este infectată, pentru a ști exact la numărul total la care trebui să raportăm decesele. Încrederea pe care o avem într-un procentaj e dată de precizia cu care estimăm acest număr.
Rep.: Am sesizat că se vorbeşte tot mai insistent că vârful pandemiei va fi în următoarele săptămâni, dar că, odată cu încălzirea vremii, virusul va dispărea. Dispare de la sine? Sunt reale aceste comentarii?
M.B.: Categoric suntem abia la începutul epidemiei. Cum va evolua în continuare depinde la ora actuală mai mult de noi decât de virus. Încă zburăm în necunoscut. Dacă reușim însă ca prin metodele de izolare propuse să limităm numărul de cazuri grave, am putea să avem o aterizare mai puțin brutală. Dacă vremea caldă va aduce o reducere a numărului de cazuri e greu de spus. Există argumente pentru ambele alternative, iar răspunsul corect va trebui și el așteptat.
Rep.: Care este cel mai mare pericol în legătură cu acest virus şi cum credeţi că ar trebui să acţioneze, eficient, autorităţile?
M.B.: Astfel de scenarii teoretice sunt studiate în amănunt și variantele de răspuns cu cele mai mari șanse de reușită sînt prezentate autorităților. În general, răspunsurile luate de guverne sunt toate asemănătoare pentru că pornesc de la aceleași modele. Adevărata variabilă în acest caz este răspunsul populației. Dacă avem sau nu maturitate civică cerută de una astfel de moment, vom vedea. Eu sper că da. În cele din urmă trebuie să realizăm că nu suntem trimiși în tranșee să luptăm cu un inamic nevăzut, ci suntem trimiși să stăm pentru câteva săptămâni la televizor. Sau, după preferinţă, cu o carte în mână.
Rep.: Ce sfaturi le daţi părinţilor, copiilor, oamenilor în vârstă? Cum să se ferească de infectare?
M.B.: Din fericire, datele de pînă acum arată că virusul are un efect minim asupra celor sub 20 ani. Lucrurile încep să arate prost pentru cei de peste 50 de ani. Şi foarte prost pentru cei de peste 70 de ani. Așa că cel mai bun lucru pe care face este să-i ocrotim pe cei mai vulnerabili.
A.C.
Citeşte şi:
