Interviu exclusiv cu unul dintre primii medici care se vaccinează la Constanţa. Dr. Irina Dumitru: “Eu de ziua copilului meu nu am putut să-l iau în brațe. Ne vaccinăm cu încredere și fără teamă, singura soluţie de a reveni la normalitate”

0
5815

Aveţi încredere în vaccinul anti-COVID. Este un vaccin sigur! Vaccinarea anti-COVID este singura soluţie prin care ne putem întoarce la normalitate. Aveţi încredere în medici, este îndemnul dr. Irina Magdalena Dumitru, medicul şef al Secției clinice II Adulţi din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa, care de ziua copilului său şi a părinţilor săi nu i-a putut lua în braţe pentru a le ura “La mulţi ani!” De ce? Pentru că nu vrea să-i aibă pe conştiinţă dacă, Doamne fereşte, ar fi infectată şi le-ar da boala. Un alt cadru medical nu şi-a mai văzut părinţii de 10 luni din dorinţa de a-i proteja. Medicul Irina Magdalena Dumitru poartă masca de protecție şi acasă, pentru că are bunici şi persoane dragi pe care vrea să le protejeze. De multe ori medicii merg acasă la sfârşitul programului şi se simt singuri. A fost o perioadă epuizantă pentru ei, atât din punct de vedere fizic, cât şi din punct de vedere psihic, neavând parte de îmbrăţişări. Însă, medicii sunt uniţi şi se încurajează reciproc, muncesc cot la cot, sperând că se va termina într-un final pandemia.

Au fost situaţii când le-au murit pacienţi sub privirile lor. De la debutul pandemiei cu noul coronavirus, la nivelul județului Constanța au fost confirmate 25.194 de persoane infectate cu SARS-CoV-2. Până în prezent, 564 de persoane au decedat din rândul celor pozitivate. Foarte mulți au pierdut lupta cu această infecție fără să aibă comorbidități. Au fost săptămâni în care erau 500 de cazuri de COVID pe zi la Constanţa. Asta înseamnă în jur de 40-50 de cazuri severe şi 10 morţi. Totul este imprevizibil atunci când vorbim despre COVID. Medicii din linia întâi depun eforturi supraomeneşti pentru a salva cât mai mulţi bolnavi. Spitalele sunt pline de pacienţi cu SARS-CoV-2. Nici medicii nu au scăpat de COVID şi cad pe capete din cauza sindromului respirator acut. Cadrele medicale au suferit la rândul lor pierderi enorme. Mai mulţi medici au fost răpuşi de COVID-19, în urma căruia mii de oameni la nivel mondial şi-au pierdut viaţa. De altfel, în Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa ajung cazurile medii şi severe, pacienţi care au nevoie de oxigen, iar printre ei se numără şi bunicii, dar şi părinţii medicilor.

Din acest motiv doctorii din Constanţa au decis să se imunizeze pe 27 decembrie, prima zi de vaccinare europeană. Din primul flacon vor fi vaccinaţi prof. univ. dr. Sorin Rugină, dr. Claudia Cambrea, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase, dr. Irina Magdalena Dumitru, dr. Simona Diaconu şi asistenta Florentina Lascu. Cadrele medicale vor să fie un exemplu pentru întreaga populaţie. Aşadar, Constanţa dă startul campaniei de vaccinare împotriva COVID. Numărul infectărilor cu SARS-CoV-2 creşte pe zi ce trece în România, iar medicii sunt extenuaţi. Singura metodă eficientă de a scăpa de pandemia de COVID este vaccinarea, ne-a explicat dr. Irina Magdalena Dumitru. Istoria ne-a dovedit că numai prin vaccinare s-au putut eradica anumite boli, anumite afecţiuni, a accentuat medicul Dumitru. Judeţul Constanţa dispune de 36 de centre de vaccinare şi a primit 170 de doze de vaccin. Primii constănţeni vor fi imunizaţi în data de 27 decembrie. Discutăm despre angajaţii Spitalului Clinic de Boli Infecţioase. Aproape 200 de cadre medicale vor fi imunizate în decursul a trei zile. Medicul Sorin Rugină este coordonatorul campaniei de vaccinare de la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa și susține că: “Având în vedere şi contextul, parte dintre ei nu se vor vaccina în acestă campanie, ci se vor vaccina ulterior. Noi avem în cele trei zile programate, 27, 28 și 29, un număr de aproximativ 60 – duminică, 50 – luni şi restul – marți” .

Dr. Irina Magdalena Dumitru, medicul şef al Secției clinice II Adulţi din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa

Medicii infecționiști spun că se vor vaccina cu încredere și fără teamă. Sunt vaccinuri care dau reacții adverse, cum ar fi antirabicul sau antiamaril, și oamenii nu se tem să le facă. De ce ne-am teme acum să facem un vaccin care ne-ar ajuta să stopăm pandemia de COVID-19?  Dr. Irina Magdalena Dumitru este încrezătoare că va fi o acţiune de succes şi ne-a împărtăşit, în cadrul unui interviu Focus Press, tot ceea ce trebuie să ştim despre acest vaccin: beneficii şi posibile reacţii ce pot exista după imunizare. Tot de la medicul specialist am aflat că terapiile în bolile virale au apărut foarte greu, iar în cazul pandemiei de HIV nu s-a găsit nici până acum o soluţie, cu toate că lumea medicală s-a străduit. Însă, este necesar să fim responsabili şi încrezători că prin vaccinare lucrurile vor intra pe făgaşul normalităţii, al decenţii şi seriozităţii, pentru a depăşi situaţia de criză.

Vaccinul anti-COVID-19 a ajuns în România în prima zi de Crăciun, iar Constanța l-a primit în data de 26 decembrie. Deocamdată,  ţara noastră a beneficiat, în prima tranşă, de 10.000 de doze de la Pfizer-BioNTech. Aceste doze vor asigura imunizarea a 5.000 de persoane. Campania de vaccinare va începe oficial pe 27 decembrie, iar primele pe listă sunt cadrele medicale din spitalele COVID. Vaccinul a fost depozitat la Centrul Național de Stocare a Vaccinului COVID-19 al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, la temperaturi de minus 80 de grade, capacitatea de stocare fiind de peste 1 milion de doze.

Doar cadrele medicale care lucrează în 10 spitale COVID au primit serul în prima tranşă. Fiecare persoană care se vaccinează va fi înregistrată în Registrul Național al Vaccinărilor și va primi o adeverință în română și engleză. De asemenea, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va dezvolta o aplicație pentru programarea la vaccinare. Denumirea comercială a acestuia este Comirnaty concentrat pentru dispersie injectabilă – Vaccin de tip ARNm COVID-19 (cu nucleozide modificate) şi este indicat pentru imunizare activă pentru prevenirea COVID-19 cauzat de virusul SARS-CoV-2, la persoane cu vârsta de peste 16 ani. Vaccinul se administrează intramuscular după diluare, sub forma unei scheme cu 2 doze (a câte 0,3 ml), la o distanţă de cel puţin 21 zile una de alta.

Reacţiile adverse observate în timpul studiilor clinice sunt cefalee, durere localizată la articulaţii, dureri musculare, durere la nivelul locului de administrare a injecţiei şi tumefiere la nivelul locului de administrare a injecţiei fatigabilitate, frisoane, iar după a doua doză de vaccin şi anume rapel a fost observată o frecvenţă mai mare a febrei. Prospectul complet al vaccinului anti-COVID a fost publicat pe site-ul Agenţiei Europene a Medicamentului și poate fi accesat AICI. De menţionat faptul că reacțiile alergice sunt posibile în cazul administrării oricărei substanțe, inclusiv vaccin, dar acestea sunt rare. Frecvenţa apariţiei lor este specificată în prospectul fiecărui produs şi derivă din datele obţinute în urma studiilor clinice.

Pentru vaccinul Pfizer/BioNTech împotriva COVID-19, nu au fost observate reacții alergice severe în studiile de fază 3 (care au inclus 44.000 de persoane). Experții din sistemul sanitar consideră că vaccinul poate fi administrat în siguranță. Agenţia de Reglementare a Medicamentelor şi Produselor Medicale din Marea Britanie (MHRA) a recomandat însă ca persoanele cu antecedente alergice (fie ele alimentare sau medicamentoase) să evite vaccinarea. Așadar, reacțiile anafilactice survin în contextul unui teren personal preexistent și sunt reacții adverse care, deși sunt cunoscute în cazul tuturor vaccinurilor, sunt rare.

“Avem o listă de colegi care s-au înscris și vor să fie voluntari. Vor să fie primii, pentru a da exemplu”

Rep.: Personalul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Constanța a fost prins în prima tranșă de vaccinare anti COVID-19. Când începe efectiv vaccinarea personalului medical de la unitatea sanitară în care vă desfășurați de ani buni activitatea?

Dr. Irina Magdalena Dumitru: Vom începe duminică, pe 27 decembrie, încă de dimineață. Avem o listă de colegi care s-au înscris și vor să fie voluntari. Vor să fie primii, pentru a da un exemplu. De fapt acesta este mesajul nostru: “Ne vaccinăm cu încredere și fără teamă!” Ulterior, pe 28 și 29, vor fi vaccinați și ceilalți colegi și din cadrul spitalului nostru, rămânând ca în prima fază să fie vaccinat tot personalul medical din țară. Sunt peste 900 de puncte de vaccinare. Pe 27 decembrie începe vaccinarea cu noi, pentru că începe vaccinarea în toată Europa. Este prima zi de vaccinare europeană. Noi am fost primii care am primit pacienţi COVID şi am tratat pacienţi COVID. Ne dorim să dăm un exemplu şi să facem acest lucru. Ulterior, până la sfârşitul lui ianuarie, probabil că tot personalul medical va fi vaccinat.

“Populaţia va beneficia gratuit de această vaccinare. Istoria ne-a dovedit că numai prin vaccinare s-au putut eradica anumite boli, anumite afecţiuni”

Rep.: Să înţeleg că vor fi mai multe etape de vaccinare?

Dr. Irina Magdalena Dumitru: Sunt trei etape. Sunt două doze de vaccin. Prima doză o vom primi pe 27-28 decembrie, iar în ianuarie, la 21 de zile faţă de prima doză, urmează a doua doză, urmând ca la finele lui ianuarie să se încheie prima etapă de vaccinare cu personalul medical. Răspunsul imun complet, maxim, apare cam la o săptămână după a doua doză. Practic putem să spunem că, din luna februarie, personalul medical vaccinat cumva este imun la infecţia cu SARS-CoV-2. În a doua etapă sunt prinse instituţiile statului, inclusiv presa, Poliţia, administraţiile publice, cadrele didactice, din învăţământ şcolar, preşcolar, universitar şi persoanele cu vârsta peste 65 de ani, persoanele cu comorbidităţi, persoanele vulnerabile. În a treia etapă, care probabil va fi spre vară, vaccinarea fi adresată întregii populaţii. Oricine vrea să se vaccineze trebuie să se înscrie pe o listă, la medicul de familie. Discutăm despre vaccinarea din a treia etapă şi populaţia va beneficia gratuit de această vaccinare.  Este un act voluntar, nu este un act obligatoriu. Mesajul este că trebuie să facem această vaccinare. Este singura posibilitate de a reveni la normalitate. Orice altă încercare a dat greşi. Nu ne-a dovedit neapărat modelul suedez că a dat greşi apropo de imunitatea de cohortă, imunitatea de turmă. Şi istoria ne-a dovedit că numai prin vaccinare s-au putut eradica anumite boli, anumite afecţiuni.

“Vom vaccina în jur de 50 de persoane duminică, iar restul personalului va fi imunizat pe 28 și 29 decembrie”

Rep.: Cam câte persoane se vor imuniza în prima fază? M refer la personalul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa.

Dr. Irina Magdalena Dumitru: La noi sunt în jur de 200 de persoane. Vom vaccina în jur de 50 de persoane duminică, iar restul personalului va fi imunizat pe 28 și 29 decembrie a.c. Am înţeles că inclusiv la Spitalul Judeţean, undeva mai aproape de Revelion, va începe şi acolo vaccinarea colegilor medici, asistente şi infirmiere care au lucrat pe secţiile cu COVID.

“Vor fi excluse de la vaccinare persoanele cunoscute cu alergii importante în antecedente”

Rep.: Vaccinul va ajunge în data de 27 decembrie sau deja l-aţi primit?

Dr. Irina Magdalena Dumitru: Vaccinul a ajuns în data de 26 decembrie de la Bucureşti. El este depozitat, în momentul de faţă, la Institutul Cantacuzino, congelat, la temperaturi de minus 80 de grade. Condiţiile de păstrare sunt unele mai delicate. Sunt acolo frigidere. Vaccinul poate sta la temperaturi mult mai mici de minus 2 şi 8 de grade timp de 5 zile. În aceste 5 zile noi ne putem vaccina. Este mai laborios de preparat. Un flacon conţine 6 doze, dar se administrează pentru cinci persoane. Vaccinul este sub formă de pudră. Pudra se diluează şi se administrează concomitent la cinci persoane. Vom intra pe rând câte 5 persoane. Vaccinul se administrează intramuscular, în deltoid, după o anamneză riguroasă. Vor fi excluse de la vaccinare persoanele cunoscute cu alergii importante  în antecedente. Vom aştepta apoi 15-20 de minute, pentru că reacţiile adverse apar în primele minute după vaccinare. Dacă nu se întâmplă nimic, plecăm acasă şi totul este în regulă.

“Este un vaccin sigur. Reacţiile adverse sunt cele pe care le întâlnim la toate vaccinurile”

Rep.: Ce ar trebui să ştim despre acest vaccin, pentru că au existat tot felul de reacţii pro şi contra? La ce reacţii adverse ar trebui să ne aşteptăm?

Dr. Irina Magdalena Dumitru:  Este un vaccin sigur. Reacţiile adverse sunt cele pe care le întâlnim la toate vaccinurile pe care le facem în viaţa noastră sau la vaccinul antigripal. Avem reacţii adverse locale, cu roşeaţă şi durere locală, pentru că se administrează intramuscular. Pot apărea reacţii generale, cu febră, stare de curbatură, mialgi, pentru că trebuie să apară un răspuns imun acolo şi este normal să facem puţină febră. Pot fi şi reacţii digestive, greaţă, senzaţie de vomă, scaune diareice, dar cam atât. Nu s-au semnalat reacţii adverse importante. Nu discutăm despre un virus viu atenuat aşa cum întâlneam la alte vaccinuri cum a fost vaccinarea antipolio. Vaccinarea antipolio a fost laborioasă şi mult mai pretenţioasă, pentru că era un virus viu atenuat şi care creat nişte probleme în organism. Acum discutăm despre o bucată de ARN mesager, care pătrunde în organism, dă acel mesaj organismului şi conţine mesajul privind structura unei proteine, respectiv proteina spike cea care declanşează răspunsul imun în organism. În momentul în care organismul este capabil să declanşeze răspunsul imun şi apar aceşti anticorpi acest ARN mesager se distruge. Nu pătrunde nicăieri. Au fost foarte multe speculaţii. Pur şi simplu este distrus. Mi-a plăcut foarte mult comparaţia domnului prof. Răzvan Cherecheș de la Cluj. El spunea să ne gândim că este ca o construcție de la IKEA. Vreți să faceți un pat sau un șifonier și aveți suporți. În momentul în care faceți șifonierul acel suport în care a stat șifonierul este distrus. Pur și simplu îl arunci la gunoi, dar rămân acei anticorpi foarte importanți.

„Nu sunt foarte mulți membri ai echipelor vaccinatoare. Nu este nimic spectaculos”

Rep.: În această perioadă au loc activitățile de pregătire a personalului vaccinator. Ce presupune această instruire?

Dr. Irina Magdalena Dumitru: Nu sunt foarte mulți membri ai echipelor vaccinatoare. Este foarte important să cunoști bine tehnica și colegii mei au primit deja acest instructaj despre modul în care se dezgheață acel flacon, care conține acea pudră, modul în care se prepară. Se adaugă ser fiziologic, cât ser fiziologic, cât trebuie să lași până faci vaccinarea, cât trebuie să scoți din flacon, cum trebuie să faci dozele. Nu este mare lucru și colegele mele asistente sunt obișnuite, pentru că noi administrăm antibiotice și facem aceste lucruri de foarte multă vreme. Acum discutăm despre un vaccin, dar seamănă cu ceea ce făceam înainte. Nu este nimic spectaculos.

“Eu sunt încrezătoare că va fi o acțiune de succes”

Rep.: Cu alte cuvinte, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase este pregătit pentru vaccinare?

Dr. Irina Magdalena Dumitru:  Noi suntem pregătiți pentru a demara această acțiune. Eu sunt încrezătoare că va fi o acțiune de succes. Colegii mei s-au înscris pe liste. Sunt colegi care nu s-au înscris, pentru că nu au putut. Ei sunt încă infectați sau nu au reușit să treacă acea perioadă de la vindecare. Au doar o săptămână sau două de la perioada de izolare, de când au ieșit din izolare și se recomandă cumva să treacă o lună de la vindecarea de COVID ca să se poată vaccina. Dacă există întrebarea „Am avut infecție cu SARS-CoV-2. Mă mai vaccinez?” Răspunsul este “Da!” Dacă a trecut o lună de când te-ai vindecat este bine să te vaccinezi, pentru că imunitatea post-COVID este o imunitate de scurtă durată și atunci este posibilă și o reinfectare. Este păcat să nu te vaccinezi mai ales dacă ai trecut prin ce ai trecut. Pacienții care au avut COVID și mai ales că au avut forme medii, severe, nu vor uita niciodată.

“Întotdeauna am fost pro-vaccinare. Am făcut toate vaccinurile necesare; sunt vaccinuri care dau reacții adverse și nu ne temem să le facem”

Rep.: Dumneavoastră veți face acest pas pe data de 27 decembrie și vă veți vaccina?

Dr. Irina Magdalena Dumitru:  Categoric! Întotdeauna am fost pro-vaccinare. Am făcut toate vaccinurile necesare. Le spuneam și studenților mei că sunt vaccinuri care dau reacții adverse mult mai importante. Ne vaccinăm antirabic. Sunt niște restricții acolo destul de importante. Să nu bei alcool, să nu mănânci ciocolată, să nu bei Coca-Cola și așa mai departe, pentru că există risc de reacții adverse neurologice. Toată lumea vrea și face vaccin antirabic în momentul în care a fost mușcat de un câine. Rabia este o boală mortală. Și COVID-ul, la un moment dat, poate să fie o afecțiune mortală. Toți vrem să plecăm în țările tropicale și trebuie să facem vaccinarea împotriva febrei galbene, vaccinul antiamaril. L-am făcut și reacțiile sunt destul de grele: dureri de cap, dureri de mușchi  zile întregi. Sunt vaccinuri care dau reacții adverse și nu ne temem să le facem. De ce ne-am teme să facem un vaccin care ne-ar ajuta să stopeze această pandemie? Este singura modalitate. Gândiți-vă că în anii 70̍ erau milioane de oameni care se îmbolnăveau de variolă, au fost milioane de morți și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a hotărât să se vaccineze în masă împotriva variolei. Lucrul acesta s-a întâmplat. S-au vaccinat atunci spre 90% din populație, inclusiv în Africa. Vă dați seama că a fost un succes extraordinar. În 77̍, OMS  a declarat mapamondul free variolă, un lucru extraordinar. Lucrul acesta îl putem face și noi.

“Este o boală pe care nu o cunoaștem după tot acest timp. Nu există un tratament foarte clar. Încă nu s-a inventat”

Rep.: Cifrele epidemiei de coronavirus în România arată în continuare rău, deși avem o aparentă stabilizare. Cât de acceptat credeți va fi vaccinul în țara cu cea mai abruptă scădere a încrederii în vaccinare din lume? Sunt multe persoane care au aceste temeri de  se vaccina.

Dr. Irina Magdalena Dumitru: Important este să transmiți mesajul corect. În 2009, atunci când a fost epidemia de gripă porcină și au fost destul de mulți morți și foarte mulți s-au infectat și au făcut forme severe, nu ne așteptam să fie așa de bine acceptată vaccinarea. Lumea a venit și noi am vaccinat. Vaccinarea era mult mai facilă. Erau seringi preumplute exact ca la vaccinul antigripal  de acum și vaccinam pe bandă rulantă. Important este să înțeleagă fiecare că numai așa putem stopa pandemia și că boala nu este o afecțiune ușoară, o simplă viroză. Au fost foarte mulți care au pierdut lupta cu infecția fără să aibă comorbidități, pentru că este absolut imprevizibil tot ce se întâmplă. Este absolut o boală pe care nu o cunoaștem după tot acest timp. Nu există un tratament foarte clar. Încă nu s-a inventat. Este foarte greu. Terapiile în bolile virale foarte greu au apărut, foarte greu s-au inventat. Avem pandemia de HIV de zeci de ani și nu s-a găsit până acum o soluție, cu toate că lumea medicală s-a străduit și și-a îndreptat atenția spre vaccinul acesta. Acum l-am găsit. Trebuie să-l facem. Trebuie să stopăm (pandemia –n.r.). Trebuie să ne întoarcem la viața noastră normală.

“Eu port mască și acasă, pentru că am bunici și persoane pe care trebuie să le protejez. De multe ori te duci acasă și te simți singur. A fost o perioadă epuizantă pentru noi fizic, dar mai ales psihic”

Rep.: Există și cadre medicale care din păcate s-au infectat cu SARS-CoV-2. Să facem o retrospectivă, un bilanț în contextul pandemic. A fost un an extrem de dificil pentru toți, în special pentru cadrele medicale care au fost în vizorul tuturor, munca s-a desfășurat în unitățile sanitare și ei au încercat să facă tot ce a fost posibil pentru a salva cât mai mulți pacienți.

Dr. Irina Magdalena Dumitru: Cele mai multe (cadre medicale-n.r.) s-au infectat în familie ca să spun așa, pentru că este foarte greu după ce stai 12 ore îmbrăcat, epuizat și obosit, să te duci acasă să porți în continuare mască. Eu port mască și acasă, pentru că am bunici și persoane pe care trebuie să le protejez. Dar de multe ori te duci acasă și te simți singur. A fost o perioadă epuizantă pentru noi fizic, dar mai ales psihic. Noi ne-am simțit singuri. Noi nu  am putut să luăm pe nimeni în brațe. Eu de ziua copilului meu nu am putut să-l iau în brațe și să-i spun “La mulți ani!”, pentru că nu am vrut să-l pun în pericol. Nici pe părinții mei nu am putut să-i iau în brațe să le spun “La mulți ani!” A fost transmitere comunitară și multe din cadrele medicale s-au infectat din familie, de la soț, de la copii. În spital avem destul de bine organizat totul: zona roșie, în care intrăm îmbrăcați în combinezoane și încercăm să ne protejăm cât mai bine, am avut și materiale, și zona verde, zona curată, în care stăm mai relaxați. Încercăm să mâncăm separat, să mâncăm pe rând, să stăm pe rând. Au fost destul de mulți colegi, mai puțini la noi, dar mai mulți în Spitalul Județean care au fost infectați. Unii dintre ei au și pierdut bătălia, colegi care ne-au fost foarte dragi, domnul profesor Dumitru Unc, domnul dr. Valeriu Marcel Neagoe, dar și asistente. În ultima vreme am avut mai mult părinți și bunici de colegi pe care i-am internat și care au pierdut lupta.

“Suntem uniți și ne încurajăm unii pe alții”

Rep.: Se resimte această oboseala destul de mult. Cum reușiți să faceți în continuare față volumului mare de pacienți?

Dr. Irina Magdalena Dumitru: Suntem uniți și ne încurajăm unii pe alții. Speranța noastră este că se va termina (pandemia –n.r.) într-un final. Vin sărbătorilor. Sincer noi suntem puțin crispați că vin sărbătorile și ne gândim că toată lumea se va relaxa, toți se vor întâlni în familie și din nou vor fi cazuri. Lucrul acesta ne doare, pentru că vor fi cazuri severe. Gândiți-vă că au fost foarte multe săptămâni cu câte 500 de cazuri într-o zi la Constanţa. Asta înseamnă în jur de 40-50 de cazuri severe şi 10 morţi. Sună destul de rău. Pe noi ne crispează lucrul acesta. Toţi personalul care lucrează cu pacienţi cu COVID îşi îndreaptă atenţia şi speranţa că lumea se va vaccina şi că vom scăpa odată de această afecţiune. Ne dorim şi acesta este mesajul nostru “Vaccinaţi-vă!” Noi ne vom vaccina. Vă rugăm să o faceţi şi voi, pentru noi măcar şi pentru cei de lângă voi pe care îi iubiţi şi pe care trebuie să-i protejaţi. Sunt şi persoane care nu se pot vaccina.

„Probabil că unul din punctele clare şi constante de vaccinare va fi la noi, la spital. Noi vom coordona

Rep.: Unde se pot vaccina constănţenii care nu fac parte din categoria cadre medicale?

Dr. Irina Magdalena Dumitru: Se va stabili ulterior. Vor fi puncte de vaccinare. Ei se vor înscrie pe listele medicilor de familie şi se vor stabili nişte puncte de vaccinare. Noi vom ajuta la acest lucru. Probabil că unul din punctele clare şi constante de vaccinare va fi la noi, la spital. Probabil că fiecare spital va avea un punct de vaccinare. Practic noi vom fi cei care vom coordona.

„Au fost zile foarte triste în care fetele erau absolut epuizate

Rep.: Există un volum mare de muncă, se simte această oboseală şi chiar la ultima şedinţă din luna noiembrie a Consiliului Local Municipal s-a adus în discuţie faptul că Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa se confruntă şi cu o lipsă de personal. Cum stau de fapt lucrurile? Cum reuşiţi să mergeţi mai departe în fiecare zi şi să trataţi toţi pacienţii?

Dr. Irina Magdalena Dumitru: Au fost zile foarte triste în care fetele erau absolut epuizate. Foarte greu am putut face faţă. Intram cu toţii şi lucram cot la cot. Da! Întotdeauna, în sănătate, a fost lipsă de personal, dar s-au şi infectat. A trebuit să înlocuim asistentele, să modificăm turele. Din cauza epuizării a trebuit să le dăm concedii de odihnă sau concedii medicale şi a fost o perioadă foarte tristă de câteva săptămâni. Acum stăm puţin mai bine. Au fost detaşate asistente, infirmiere de la sanatorii, care nu aveau o activitate aşa de importantă în această perioadă şi practic este o gură de oxigen pentru fetele noastre, pentru că ne ajută. Nu fac tratamente laborioase, dar ne ajută oricum. Este un lucru important.

“Avem o staţie nouă, cu surse de oxigen în toate saloanele şi pentru toate paturile”

Rep.: La celelalte unităţi sanitare a existat problema staţiilor de oxigen care nu mai făceau efectiv faţă. Cum decurg lucrurile la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase?

Dr. Irina Magdalena Dumitru: Şi la noi s-a schimbat staţia de oxigen. Nu mai este aceeaşi. La începutul pandemiei nici nu aveam oxigen în toate saloanele. Nu eram pregătiţi cu oxigen în toate saloanele. Bolile infecţioase nu înseamnă numai bolile respiratorii, mai înseamnă boli digestive şi altfel de boli. Staţia noastră de oxigen era mult mai modestă. Acum avem o staţie nouă, cu surse de oxigen în toate saloanele şi pentru toate paturile. Asta înseamnă un consum extraordinar de oxigen. Nu numai la noi s-a întâmplat acest lucru. Am înţeles că toate spitalele de boli infecţioase din ţară au beneficiat de surse suplimentare de  oxigen, pentru că nu se mai făcea faţă. Noi avem pacienţi cu forme medii şi severe. Nu este nici un pacient internat la noi care să nu aibă nevoie de oxigen, măcar primele zile.

„Este un an special şi trebuie să ne comportăm special”

Rep.: Cum ar trebui să ne comportăm, din punctul dvs. de vedere ca medic, în aceste zile de sărbătoare? La ce să fim atenţi?

Dr. Irina Magdalena Dumitru: Trebuie să ne întâlnim cât mai puţini şi să avem grijă cum ne întâlnim în familie cu bătrânii. Eu o să mă duc să-mi vizitez părinţii, dar nu o să mai stau la masa întinsă de Crăciun aşa cum o făceam odată, cu părinţi, cu nepoţi, cu cei dragi. Este un an special şi trebuie să ne comportăm special. Trebuie să înţelegem că le putem face rău. Vorbeam cu o colegă care nu şi-a văzut părinţii de 10 luni şi îmi spunea că o să se testeze pentru a ştii dacă este negativă ca să poată să meargă la părinţii ei. Îi era frică să nu le facă rău. Aşa s-au infectat foarte mulţi. Nu pentru că lumea a vrut să facă rău părinţilor, ci pentru că nu şi-au dat seama. Părinţii, bătrânii sunt vulnerabili şi îi putem infecta. Am acasă bunici de peste 90 de ani, părinţii mei au 70-80 de ani şi nu vreau să-i am pe conştiinţă dacă, Doamne fereşte, aş fi eu infectată şi să le dau boala. Trebuie să avem mare grijă cu întâlnirile de sărbători. Adică să fim mai distanţi. Este foarte important să nu mergem să-i vizităm şi să stăm cum o făceam înainte. Din păcate nu este momentul.

Pacienţii asimptomaticii nu dezvoltă deloc anticorpi”

Rep.: Pentru persoanele care au trecut prin boală este important să existe şi pentru ele această imunizare?

Dr. Irina Magdalena Dumitru: Categoric, pentru că imunitatea este de scurtă durată. Pacienţii asimptomaticii nu dezvoltă deloc anticorpi. Cei care fac forme moderate şi severe dezvoltă o cantitate mai mică sau mai mare de anticorpi protectori care după 3-4 luni se pierd şi este important să se vaccineze şi aceste persoane.

„Vitamina D este chiar foarte importantă şi lipsa ei ar predispune la forme severe de boală”

Rep.: Ce ar fi indicat să facem pentru a ne creşte imunitatea ţinând cont de faptul că este şi perioada aceasta de iarnă, sezon rece? Cum ar trebui să avem grijă de sănătatea noastră astfel încât să ne ferim şi de alte afecţiuni?

Dr. Irina Magdalena Dumitru: Alimentaţia este foarte importantă. Să mâncăm fructe, legume, să ne hrănim. În afară de alimentaţie mai trebuie să facem şi exerciţii fizice, să mergem în aer liber. Foarte multe studii arată că vitamina D, vitamina C ar creşte imunitatea. Vitamina D este chiar foarte importantă şi sunt numeroase articole care ne arată că lipsa ei ar predispune la forme severe de boală.

Rep.: Vă rog să transmiteţi un mesaj pentru cei care ne privesc în acest moment.

Dr. Irina Magdalena Dumitru: Aveţi încredere în acest vaccin, pentru că este un vaccin sigur şi vaccinarea anti-COVID este singura măsură prin care ne putem întoarce la normalitate. Aveţi încredere în noi. O vom face pe 27. Vrem să fim un exemplu.

Etapele de vaccinare în România:

Etapa I – lucrătorii din domeniul sănătății și social – sistem public și privat:

  • Personalul din spitale și unități ambulatorii (personalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personal administrativ, securitate și pază și alte categorii);
  • Personalul din sistemul de medicină de urgență: ambulanță, SMURD, IGSU, IJSU, camere de gardă, CPU, UPU;
  • Personalul din medicina primară – din rețeaua de medicină de familie, medicină școlară și asistență medicală comunitară;
  • Personalul din laboratoare, farmacii și alți lucrători din domeniul sănătății;
  • Personalul din serviciile stomatologice;
  • Medici rezidenți, elevi și studenți cu profil medical;
  • Paramedici și alți voluntari care își desfășoară activitatea în unități sanitare;
  • Personalul de îngrijire care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale și medico-sociale;
  • Personalul care acordă îngrijiri medicale și sociale la domiciliu;
  • Personalul din serviciile de sănătate publică (Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile de Sănătate Publică);
  • Personalul din unitățile sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie;
  • Personalul din centrele de dializă și transfuzii;
  • Personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.

Etapa a II-a Populația cu grad ridicat de risc

  • Adulți cu vârsta peste 65 de ani;
  • Persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate.

Lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

  • Personal cheie pentru funcționarea instituțiilor statului (parlament, președinție, guvern, ministere și instituții subordonate acestora);
  • Personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și a autorității judecătorești;
  • Personalul din sectorul economic vital:
  • Procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază (panificație, lactate, carne, fructe și legume);
  • Uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;
  • Centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;
  • Unități de producție, transport și distribuție gaze;
  • Unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;
  • Unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;
  • Transport de persoane și mărfuri;
  • Noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;
  • Comunicații (serviciul de telecomunicații speciale, radio și televiziune naționale);
  • Personalul din unitățile de învățământ și creșe;
  • Personalul poștal și din servicii de curierat;
  • Personalul cultelor religioase;
  • Personalul din mass media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2 (ex: reportaje în unități medicale);
  • Personalul din domeniul salubrității și deșeurilor.

Etapa a III-a (populația generală)

  • Populația adultă;
  • Populația pediatrică, în funcție de evoluția epidemiologică și de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.

Alexandra VASILE

Citeşte şi:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.