În continuarea, judecătorii de drepturi și libertăți de la Curtea Supremă au precizat:
I. ”Se constată, în primul rând, că în cauză există suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt acuzați, suspiciune ce presupune existența unor „motive verosimile de a bănui” că a fost săvârșită o infracțiune, bazată pe fapte sau informații capabile să convingă un observator obiectiv că individul în cauză poate să fi comis infracțiunea, în accepțiunea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului
(…)
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție reține că și actele materiale prezentate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca făcând parte din cea de-a doua infracțiune de trafic de influență în formă continuată, există probe pe baza cărora se poate presupune în mod rezonabil că au fost comise.
(…)
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție reține astfel că înregistrările audio-video ale tuturor întâlnirilor care s-au desfășurat în biroul inculpatului Ștefan Gigi Valentin nasc suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar putea fi implicat în comiterea faptelor de care este acuzat și pentru care s-a propus arestarea sa preventivă, existând probe verosimile ale unor multiple acte de traficare a influenței, în favoarea unor oameni de afaceri, cunoștințe și nu numai, în multe dintre situații promisiunea de traficare a influenței fiind urmată sau precedată de primirea unor bani sau a altor foloase. De asemenea, reține că probe verosimile care fundamentează, la rândul lor suspiciunea rezonabilă că inculpatul este implicat în comiterea faptelor pentru care este cercetat, sunt procesul-verbal de percheziție domiciliară, întocmit în urma percheziției efectuate în biroul inculpatului la data de 14 mai 2026, din care rezultă că în acest birou au fost identificate cu ocazia percheziției sumele de 104.050 euro, 6600 dolari și 49.350 lei , precum și procesul-verbal de percheziție al vehiculului din aceeași dată, din care rezultă că în autoturismul inculpatului a fost găsită suma de 30.000 de euro”.
Teodor Niță
În continuare, judecătorul de drepturi și libertăți constată că există astfel, indicii că, inculpatul Niță Teodor a acționat în sensul influențării rezultatului controlului tematic efectuat de către inspectorii din cadrul Serviciului de prevenire din cadrul ISUJ Constanța la societatea administrată de Stelian Alexe, efectuând aceste demersuri în biroul inspectorului șef ISUJ Constanța, Mihail Cristian Amarandei, în prezența acestuia, încercând să acopere o stare de ilegalitate în
care funcționa restaurantul prietenului său și să oprească aplicarea măsurii încetării temporare a activității societății, pentru lipsa autorizațiilor necesare de
funcționare.
”Se impune precizarea că, judecătorul de drepturi şi libertăţi, cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventivă analizează existenţa probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis o infracţiune, iar nu probele de vinovăţie care ar putea fundamenta o soluţie de condamnare sau
elementele constitutive ale infracţiunilor ce fac obiectul urmăririi penale, examinarea acestor aspecte vizând chestiuni ce privesc fondul cauzei şi care urmează a fi lămurite pe parcursul cercetărilor.
De altfel, aşa cum în mod constant a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, art. 5 parag. 1 lit. c din Convenţie nu presupune ca autorităţile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzaţii încă din momentul privării de libertate, rolul măsurii preventive fiind tocmai acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor. Datele şi informaţiile care suscită bănuielile pe care se întemeiază această măsură nu trebuie să prezinte acelaşi nivel de certitudine cu cele care justifică trimiterea în judecată a unei persoane şi, cu atât mai puţin, cu cele care permit pronunţarea
unei soluţii de condamnare.
În aceste coordonate, referitor la prima condiţie prevăzută de lege, judecătorul de drepturi şi libertăţi al Înaltei Curţi apreciază raportat la actele de urmărire penală efectuate, că în cauză este îndeplinită condiţia privind existenţa probelor din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpații Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor au săvârşit infracțiunile pentru care sunt cercetaţi.
II. Trecând mai departe la analiza următoarei condiții prevăzute de lege pentru luarea celei mai intruzive măsuri preventive, judecătorul de drepturi și libertăți constată că infracțiunile imputate celor doi inculpați fac parte dintre cele expres prevăzute de art. 223 alin. (2) C.pen. iar pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora, a anturajului şi a mediului din care provin inculpații, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestora, se constată că privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.
Au lezat valori dintre cele mai importante în societatea românească
Judecătorii, din întreg materialul au constatat:
”Din perspectiva infracțiunilor pentru care inculpații, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța sunt cercetați, pericolul pe care lăsarea acestora în libertate îl prezintă pentru ordinea publică este unul concret, efectiv și actual, prin faptele pe care se presupune că le-au săvârșit, lezând în modul cel mai profund valori dintre cele mai importante în societatea românească și anume încrederea pe care organele judiciare, în special, magistrații, trebuie să o aibă și o consolideze în rândul societății.
Pericolul pentru ordinea publică este cu atât mai mare cu cât, prin faptele pe care se presupune că le-au săvârșit, s-au folosit de autoritatea funcției judiciare exercitate, dar și a funcțiilor de conducere îndeplinite la un anumit moment, presupusele fapte de care sunt acuzați inculpații generând societății sentimentul că aceștia se cred mai presus de reguli, de legi și de respect față de valorile sociale în general, și etice ale profesiei, în special. În percepția societății, traficarea influenței asupra funcționarilor de la diverse instituții publice, într-o zonă a țării bine caracterizată din punct de vedere economic, poate părea cu atât mai gravă, cu cât ar veni din partea unor procurori cu ani de experiență în spate, întrucât, pe de o parte și-au dezonorat profesia, și-au negat misiunea constituțională de apărători ai interesului general al societății și pe de altă parte, și-au crescut șansele ca traficarea influenței să aibă rezultatul dorit, având în vedere funcția deținută de aceștia.
Factori de presiune
Fără a nega prezumția de nevinovăție a inculpaților, de care se vor bucura până la pronunțarea unei hotărâri definitive, judecătorul de drepturi și libertăți reține că așa cum sunt descrise acuzațiile și cum se poate presupune că au fost săvârșite, pe baza probelor administrate, inculpații, în loc să fie garantul
legalității, au devenit, în anumite cazuri, așa cum se va arăta și în continuare, factori de presiune asupra unor oameni de afaceri, asupra unor oameni politici,
urmărind în același timp, obținerea unor avantaje patrimoniale pentru aceștia sau pentru apropiații lor.
Atunci când magistrații devin parte a unor grupuri de interes economic sau sunt sub influența acestora, ei nu se mai bucură de independență, aceasta nefiind un privilegiu personal și nici un scut pentru abuzuri.
În aprecierea pericolului pentru ordinea publică nu se poate face abstracție de întreg contextul urmăririi penale care se desfășoară în prezent,
întrucât așa cum chiar textul de lege al art. 223 alin. 2 C.proc.pen. prevede, în aprecierea pericolului pentru ordinea publică se vor avea în vedere inclusiv anturajul și mediul din care inculpații provin și trăiesc dar și alte împrejurări ce caracterizează persoana acestora.
Fără a contesta că inculpații se bucură de prezumția de nevinovăție până când asupra vinovăției lor se va pronunța definitiv o instanță de judecată,
judecătorul de drepturi și libertăți reține că urmărirea penală se desfășoară în prezent și pentru alte fapte de o gravitate deosebită, care, chiar dacă nu au constituit baza prezentei propuneri de arestare (existând o disjungere), totuși, nu se poate face abstracție de amploarea și de dimensiunile activității infracționale, pentru care planează suspiciuni împotriva inculpaților.
III. Măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzaţiei aduse și cu stadiul anchetei care este abia la început și de asemenea, se apreciază că luarea altei măsuri preventive mai puțin intruzive, la acest moment, nu este suficientă pentru asigurarea scopului măsurilor preventive, în special al aceluia privind buna desfășurare a anchetei.
(…)
Măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, desfășurare care, primordial, trebuie să aibă în vedere aflarea adevărului.
În cauza de față, având în vedere amplitudinea relațiilor sociale stabilite de inculpați în comunitatea în care aceștia trăiesc, riscul de influențare a anchetei este unul real.
Judecătorul de drepturi și libertăți, analizând și apărările pe care inculpații le-au formulat, apreciază că acestea nu sunt în măsură să înlăture necesitatea luării măsurii arestării preventive”
Explicațiile celor doi procurori inculpați, în fața judecătorilor
”Explicația inculpatului Ștefan Gigi Valentin referitoare la motivul pentru care își ținea economiile în biroul din sediul parchetului nu poate fi primită de judecătorul de drepturi și libertăți, având în vedere că din vizualizarea înregistrărilor efectuate rezultă, cel puțin la nivel de presupunere rezonabilă, că altele au fost sursele sumelor de bani găsite în biroul acestuia.
Cât privește apărarea inculpatului Niță Teodor, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că în raport de reglementările aplicabile măsurii arestării preventive, nu este îndrituit să analizeze dacă fapta pentru care este acuzat este sau nu tipică. Totodată, datele ce caracterizează favorabil persoana sa, referitoare la pregătirea profesională într-un domeniu de nișă, acela al infracționalității de mediu și recunoașterea calităților sale profesionale la nivel
european, fără a fi contestate, nu sunt în măsură să înlăture necesitatea luării măsurii arestării preventive.
Pentru aceste considerente, Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 226 alin.1 şi 2 C.proc.pen., va admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie– Secţia de urmărire penală, cu privire la inculpaţii Ştefan Gigi Valentin şi Niţă Teodor”, se mai arată în motivarea judecătorilor de la Curtea Supremă.
Liliana BELCIUG
Citește și:
