Ridicată pe locul fostei geamii „Sultan Mahmud”, Marea Moschee Carol I, cunoscută drept Moscheea Regelui, reprezintă unul dintre reperele importante ale orașului tomitan. Într-un oraș în care se întâlnesc culturi, tradiții și credințe diferite, edificiile de patrimoniu păstrează povești care dăinuie de generații și care merită transmise mai departe.
Monument istoric de o valoare arhitecturală și culturală deosebită, Moscheea Carol I va intra într-un amplu proces de reabilitare și conservare. În paralel, Geamia Hunchiar se află deja în șantier, pentru lucrări de consolidare. Astfel de investiții contribuie la păstrarea și valorificarea moștenirii multiculturale care definește Dobrogea.
În luna mai a.c., cu ocazia reinaugurării Templului Israelit (Sinagoga Mare) din Constanța, Muftiul Iusuf Muurat a anunțat demararea procesului de reabilitare a Moscheii Regale Carol I.
Cu această ocazie, Muftiul a declarat, pentru Focus Press, că Moscheea Regală Carol I nu este doar un lăcaș de cult, ci și un simbol al istoriei moderne a României și al armoniei interreligioase. Totodată, acesta a subliniat necesitatea conservării acestor „valori identitare”, care aparțin întregii comunități dobrogene.
La câteva luni distanță – luna august a.c., Muftiul Iusuf Muurat a declarat, tot pentru Focus Press, că documentația tehnică necesară obținerii autorizației de construire a fost depusă. Acesta este un pas important înaintea demarării efective a lucrărilor de reabilitare a monumentului.
Tot în luna mai a.c., Muftiul Iusuf Muurat a vorbit și despre finanțarea proiectului. Investiția beneficiază de sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte și al unor lideri politici. Deși necesarul financiar a reprezentat o provocare, o parte a acestei probleme a fost soluționată.
Un monument cu o istorie de peste un secol
Construită pe amplasamentul unei mai vechi geamii, „Sultan Mahmud”, ridicată în perioada 1822–1825, în timpul stăpânirii otomane a Dobrogei, Moscheea Regală Carol I a fost inaugurată la 31 mai 1913.
Inițial, edificiul a purtat numele de „Moscheea Carol I”, fiind ulterior redenumit „Moscheea Mahmud al II-lea”. În prezent, credincioșii musulmani îl numesc „Kral Camisi” sau „Geamia Regelui”.
Proiectul a fost realizat de inginerul Gogu Constantinescu, sub îndrumarea arhitectului Victor Ștefănescu, având ca sursă de inspirație Moscheea din Konya, Anatolia, Turcia. Edificiul a fost construit din piatră și cărămidă, în timp ce cupola și minaretul au fost realizate din beton armat. Portalul principal este construit din piatră de Dobrogea, iar ușa din marmură neagră este decorată cu incrustații de bronz. Coloanele interioare sunt realizate din marmură de Câmpulung (Mateiaș).
Arhitectura, influențe egipteano-bizantine cu motive românești
Arhitectura îmbină influențe egipteano-bizantine cu motive românești, iar utilizarea betonului armat la realizarea unor elemente structurale a reprezentat o premieră importantă pentru arhitectura românească de la începutul secolului al XX-lea.
Minaretul a fost construit în stil maur și are o înălțime de 47 de metri, iar scara interioară numără 140 de trepte până la balconul muezinului, de unde, în trecut, era anunțat timpul rugăciunii.
Interiorul este completat de o pictură murală, dar și de unul dintre cele mai valoroase obiecte aflate în patrimoniul lăcașului de cult: un impresionant covor oriental, donat de Turcia.
Impresionant este covorul din interior lăcașului islamic care provine din insula Ada Kaleh și are o vechime de peste 200 de ani. Cu o greutate de peste 490 de kilograme, acesta impresionează atât prin dimensiuni, cât și prin valoarea sa istorică. Realizat manual în celebrul centru de artizanat Hereke, din Turcia, covorul a aparținut sultanului Abdul Hamid.
Depunerea documentației tehnice pentru obținerea autorizației de construire marchează un nou pas în proiectul de reabilitare a Moscheii Regale Carol I, unul dintre cele mai importante monumente ale patrimoniului musulman din Constanța.
Loredana BADEA
Citește și:
