Primarul din Agigea, Cristian Cîrjaliu, a fost achitat în dosarul în care fusese trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Decizia aparține Tribunalului Constanța și nu este definitivă. În același dosar, a fost achitată și Ancuța Calust, secretarul Comunei Agigea de la acea dată. Achitările au venit pentru că, așa cum au specificat magistrații, ”fapta nu este prevăzută de legea penală”, iar presupusa persoană vătămată nu a avut niciodată drept de proprietate.
Reamintim că, în 2020, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată a lui Cristian Maricel Cîrjaliu, primarul localității Agigea, acuzat de abuz în servicu. Parte civilă în acest dosar este Sarda Fish SRL.
Acuzațiile procurorilor
“Inculpatul Cîrjaliu Cristian Maricel, (…), cu încălcarea prevederilor legale, a inițiat și a pus în executare, în perioada 2012 – 2013, două hotărâri de Consiliu Local ce au avut ca urmare exproprierea, din patrimoniul unei societăți comerciale, a unui teren în suprafața de 8.940 mp, inventarierea și intabularea sa în domeniul privat al comunei Agigea.
Ulterior, terenul respectiv a fost dezmembrat în șapte loturi distincte, parte dintre acestea ajungând în proprietatea unei firme deținută de rude și apropiați ai primarului Cîrjaliu Cristian Maricel.
În demersul său infracțional, edilul a fost ajutat de inculpata Calust Ancuța care, în calitate de secretar al comunei Agigea, a avizat pentru legalitate proiectele celor două hotărâri și le-a contrasemnat ulterior.
Prin aceste acțiuni, dar și prin altele de tipul: aplicarea unor amenzi (anulate ulterior de instanță), obturarea căilor de acces, anularea autorizației de funcționare etc., edilul a urmărit vătămarea dreptului de proprietate al societății care a deținut terenul inițial, dar și obținerea unor foloase necuvenite, inițial pentru Primăria Agigea, iar ulterior pentru societatea controlată de persoanele menționate mai sus.
În cursul urmăririi penale, societatea păgubită ca urmare a acțiunilor descrise mai sus a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 3.573.650 de euro și 1.548.988 de lei. (…)”.
Cum au ajuns judecătorii la decizia de achitare
După ce au analizat întregul material probator, judecătorii Tribunalului Constanța au decis achitarea celor două persoane trimise în judecată.
”Pe cale de consecinţă, va constata că o condamnare a doi inculpaţi trimişi în judecată pentru exproprierea de facto a unor imobile, asupra căreia presupusa persoană vătămată nu a avut niciodată drept de proprietate, fiind chiar condamnată pentru utilizarea de înscrisuri care atestau în mod fals acest lucru, nu este nici în litera legii şi nici în spiritul ei. O posibilă despăgubire, în conformitate cu jurisprudenţa … poate fi analizată în cadrul altor proceduri judiciare, în speţă civilă, precum şi alte forme de răspundere incidente în ceea ce îi priveşte pe inculpaţi, disciplinară sau administrativă. Totodată, instanţa aminteşte că, raportat la obiectul judecăţii cu care a fost învestită, nu va analiza cine este veridicul proprietar al bunurilor din litigiu, dacă aceastea aparţin … sau nu, ori dacă acesta este persoană vătămată într-un raport penal de conflict, concret. De asemenea, având în vedere că nu s-a constatat aplicabil în prezenta speţă textul art. 297 Cod penal, instanţa constată că, nemaifiind posibilă analiza incidenţei art. 132 din Legea nr. 78/2000, în sensul constatării sau nu a obţinerii pentru sine ori pentru altul de către inculpat a unui folos necuvenit.
În final, instanţa apreciază ca temei al achitării inculpaţilor cel prevăzut în cadrul art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, fapta nu este prevăzută de legea penală. Apreciază din punct de vedere intelectual argumentele apărării precum cărora temeiul corect de achitare este cel codificat în cadrul art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală şi admite existenţa a două curente de gândire în literatura de specialitate şi jurisprudenţă, instanţa este adepta opiniei conform căreia, pentru a se putea dispune achitarea pe temeiul juridic, fapta nu există, trebuie să nu fi existat nicio acţiune manifestată în realitatea obiectivă.
Având în vedere că, în acest caz, au existat acţiuni ale inculpaţilor ce au modificat realitatea obiectivă, în opinia instanţei avem de a face cu o faptă, doar că aceasta nu este prevăzută de legea penală
În concluzie, instanţa consideră că faptele incupaţilor nu sunt prevăzute de legea penală având în vedere că presupusa persoană vătămată nu a deţinut niciodată din punct de vedere legal terenurile/imobilele ce au făcut obiectul HCL, o posibilă pagubă sau vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale acesteia, nefiind protejată de legea penală. În ceea ce privește prescripţia răspunderii penale, raportat la cele expuse mai sus, se constată că nu mai este necesară analiza acestei instituţii.
În baza art. 25 alin. 5 Cod procedură penală, instanţa va lasă nesoluţionată acţiunea civilă.
Totodată, solicitarea de a fi restabilită situaţia anterioară formulată de … SRL, prin completarea concluziilor scrise, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă având în vedere tardivitatea formulării acesteia, în condiţiile în care a fost formulată după încheierea dezbaterilor. Totodată, raportat la cele anterior menţionate în cuprinsul sentinţei, această cerere se constată că este şi nefondată”, potrivit judecătorilor.
Liliana BELCIUG
Citește și:
