Săptămâna trecută a fost oprit aproape în totalitate proiectul de reducere a eroziunii costiere din Mamaia, deoarece ar exista un dosar în lucru la Direcția Națională Anticorupție Constanța. Toți cei implicați se declară uimiți de acest lucru și susțin că nu știu care ar fi motivul acestei sistări, deoarece toți pașii de până acum s-au făcut cu respectarea legii.
Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral implementează a doua parte a proiectului de reducere a eroziunii costiere, finanțat cu fonduri europene, prin care plajele din Mamaia, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter, Neptun, Venus, Aurora, Mangalia, Saturn, 2 Mai vor fi extinse cu 60 – 100 de metri și nu numai. Un proiect de 750 de milioane de euro.
Încă din luna octombrie 2020 au început lucrările pentru lărgirea plajelor din stațiunea Mamaia, dar acestea au fost oprite săptămâna trecută, după ce Direcția Hidrografică a transmis un aviz cu privire la interzicerea accesului navelor și a exploatării fundului Mării Negre într-un raion maritim delimitat de patru coordonate. Asta la solicitarea Căpităniei Zonale Constanța, structură subordonată Autorității Navale Române. La rândul său, directorul A.N.R., Laurenţiu Dumitrache, a declarat pentru Focus Press că a fost transmisă această solicitare deoarece a fost primită o adresă de la D.N.A. Constanța în acest sens, pentru că există un dosar în lucru.
Raionul maritim pentru care s-a transmis avizul Direcției Hidrografice include și 80% din perimetrul din largul Mării Negre din care S.C. Boskalis S.R.L. extrage nisip de pe fundul mării, care este transportat pe plaje, pentru extinderea acestora. Astfel, firma olandeză mai poate excava nisip doar de pe 20% din perimetru, deci nu va mai putea lucra decât puțin timp, iar apoi trebuie să sisteze lucrările de tot. Deși se dorea ca în luna aprilie să fie gata lărgite plajele din Mamaia incluse în proiect, pe o lungime de 6.950 de metri liniari, de la Hotel Sulina și până la Arena Regia, lucrările fiind deja finalizate pe mai mult de 3.000 de metri
Iar dacă vor trebui să sisteze lucrările, deoarece nu li se va permite iar să extragă nisip din mare, din perimetrul stabilit, care a fost deja declasat, patronii de la Boskalis sunt hotărâți să se retragă, deoarece au contracte de onorat și în alte părți din Europa așa că, pentru reîntoarcerea navei, A.B.A.D.L. va plăti costuri suplimentare.
„Lucrările de înnisipare din zona Mamaia sunt îngreunate. Într-un interval de timp scurt, există riscul ca cel mai mare proiect de infrastuctură derulat de România pe litoralul românesc să fie stopat.
În aceste condiții, termenul de finalizare a lucrărilor de înnisipare pentru stațiunea Mamaia poate fi amânat. Acest lucru ar atrage costuri suplimentare, pe care antreprenorul le-ar putea revendica către Administrația Bazină de Apă Dobrogea-Litoral, precum și sancțiuni din partea U.E.“, au declarat reprezentanții Administrației Naționale Apele Române.
În acel perimetru nu s-a descoperit nicio epavă sau alt obiectiv de interes arheologic
Potrivit unor surse din Ministerul Culturii, D.N.A. Constanța ar verifica modul cum a fost declasat perimetrul din largul Mării Negre de unde se extrage nisip. A fost nevoie de declasare deoarece întreg platoul mării este monument istoric, este sit arheologic.
Dar reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură și ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța susțin că toți pașii urmați în acest sens au fost făcuți cu respectarea legii. Iar Ministerul Culturii a avizat această propunere de declasare a perimetrului.
„În baza unui contract de prestări servicii încheiat în 2017, între cele două părți (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și S.C. Boskalis S.R.L.), precum și a Autorizației de diagnostic arheologic emisă de Ministerul Culturii, a fost efectuată o Evaluare de teren a unor perimetre de exploatare, scopul investigației fiind acela de a determina prezența sau absența unor vestigii arheologice în aceste perimetre. Coordonatele perimetrelor au fost puse la dispoziție de către beneficiar.
În urma investigației (evaluării de teren), a fost redactat un Raport de diagnostic arheologic (Evaluare de teren non-intrusivă), care a fost înaintat Direcției Județene pentru Cultură Constanța și Ministerului Culturii – Direcția Patrimoniu Cultural.
Ca procedură generală, toate rapoartele întocmite de M.I.N.A.C. în urma unor contracte de prestări servicii sunt înaintate către Comisiile de specialitate ale Ministerului Culturii, pentru a fi analizate și, după caz, validate sau invalidate, retrimise spre completare etc. Odată predate aceste rapoarte, M.I.N.A.C. nu mai are nicio atribuție în circuitul ulterior al documentelor.
Conform arheologilor muzeului nostru, care s-au ocupat de acest contract cu S.C. Boskalis S.R.L., nu este cunoscută nicio epavă sau alt obiectiv de interes arheologic în perimetrul analizat“, ne-a declarat arheologul Aurel Mototolea, managerul interimar al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Și dr. Magdalena Tița, directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Constanța, ne-a declarat că declasarea perimetrului din largul Mării Negre concesionat de Boskalis a fost făcută cu respectarea legislației în vigoare, în baza Raportului de diagnostic arheologic realizat de M.I.N.A.C. și înaintat Ministerului Culturii, fiind obținut avizul în acest sens, după ce a acesta fost analizat în mai multe comisii.
Dacă s-au descoperit întâmplător monede antice în nisip, trebuia anunțată Primăria
Cei doi reprezentanți ai instituțiilor de cultură nu au fost contactați de D.N.A. Constanța, nu li s-au cerut documentele de declasare a acestei suprafețe și nu cunosc motivul pentru care au fost interzise lucrările pe 80% din perimetrul declasat.
Amândoi au aflat doar din mass-media cele întâmplate și sunt uimiți că cineva ar fi descoperit monede antice în tonele de nisip aduse din larg pe plajele din Mamaia și ar fi făcut o sesizare la D.N.A. mai ales că, potrivit legii, „în cazul descoperirii oricăror vestigii antice (deci nu numai al descoperirii unor monede), se procedează conform prevederilor Ordonanței nr. 43/30.01.2000, privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. Adică, descoperirile arheologice întâmplătoare se anunţă, în termen de cel mult 72 de ore, primarului unităţii administrativ-teritoriale de către persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului în cauză.
Astfel, descoperitorul monedelor ar fi trebuit să anunțe acest lucru Primăriei Constanța.
Tot ca procedură, Direcția Județeană pentru Cultură sau alte instituții ale statului implicate în acest demers solicită în scris, unor experți numismați (indiferent de instituția în cadrul căreia aceștia își desfășoară activitatea), o expertiză a acestor monede, pentru a li se stabili vechimea, autenticitatea, perioada istorică în care se încadrează, anul emiterii, suveranul care a bătut moneda și alte date de interes științific.
Până în acest moment, pe adresa M.I.N.A.C. nu a fost trimisă nicio solicitare de expertizare a unor monede care ar fi fost descoperite în condițiile menționate de mass-media în acest caz“, ne-a explicat arheologul Aurel Mototolea.
Inclusiv dr. Magdalena Tița susține că nu știe nimic de aceste monede care ar fi fost găsite în nisipul adus din larg, nimeni nu le-a văzut, nimeni nu a fost contactat cu privire la o astfel de descoperire arheologică întâmplătoare.
Rămâne de văzut cât de repede se va mișca D.N.A. Constanța cu privire la cercetările ce privesc declasarea acestui perimetru din largul Mării Negre și dacă se va mai permite extragerea nisipului din acesta, pentru a nu fi blocat prea mult proiectul, riscându-se pierderea fondurilor europene.
Valentin ISPAS
Citeşte şi:
