O fostă directoare de bancă, din Constanța, a fost condamnată pe fond pentru înșelăciune, după care procurorii au declarat apel împotriva sentinței. Vorbim despre o persoană care avea cunoștințe vaste în domeniul bancar și care a apelat la o metodă ingenioasă de a încălca legea în favoarea sa, pentru a scăpa de o executare silită, asta după ce nu a mai deținut funcția inițială. Ea s-a folosit inclusiv de o subalternă, martoră în proces.
În centrul unei atenției organelor judiciare se află o femeie, C. M., fostă directoare a unei sucursale UniCredit din Constanța. În 2009, a contractat un credit bancar la această bancă, pe care nu l-a respectat. Modul în care a contractat creditul este, la rândul lui, dubios. Ea a determinat sau, mai bine zis, a manipulat o angajată a băncii să-i acorde acest credit ipotecar, în baza unui apartament pe care l-a vândut ulterior fără să anunțe acest lucru.
Povestea ”pe larg”
Această directoare de bancă din Constanța a profitat de vulnerabilitatea sistemului bancar, care a fost speculată chiar de persoana care ar fi trebuit să îl protejeze. La momentul obținerii unui credit de 100.000 de euro, inculpata nu era un client obișnuit, ci ocupa funcția de ”Branch Manager”, fiind responsabilă de gestionarea uneia dintre sucursalele UniCredit din oraș.
Această poziție privilegiată i-a oferit nu doar acces la finanțare, ci și cunoștințele tehnice necesare pentru a manipula ulterior procedurile de garantare.
Apartamentul său pus inițial gaj pentru împrumut, a devenit obiectul unei înșelătorii care s-a întins pe parcursul a zece ani. În anul 2014, deși datoria către bancă era departe de a fi stinsă, fosta directoare a reușit o manevră juridică îndrăzneață, dar și riscantă.
Profitând de o breșă birocratică și de încrederea colegilor săi, aceasta a obținut radierea ipotecii din registrele oficiale, lăsând banca fără nicio garanție reală asupra banilor împrumutați. Imediat după ce a „curățat” actele casei, femeia a vândut apartamentul unei cunoștințe pentru suma de 55.000 de euro, folosind banii în scopuri personale, mai puțin pentru achitarea creditului.
După vânzare, femeia a rămas să locuiască în fostul său apartament în calitate de chiriaș, ascunzând băncii faptul că nu mai este proprietară. Timp de opt ani, timp în care ea nu a mai deținut funcția de director al băncii, a continuat să plătească rate sporadice pentru a menține aparența unui credit activ și sub control.
Când banca a sesizat restanțele și a încercat să execute silit imobilul în 2022, fosta șefă de sucursală a recurs la falsificarea grosolană a unor documente de cadastru și a unor promisiuni de vânzare către clienți fictivi.
Prin această metodă, ea a simulat o tranzacție iminentă prin care promitea să returneze toți banii, reușind să amâne executarea silită până când adevărul a ieșit la iveală: apartamentul aparținea de mult timp altei persoane, iar banca fusese lăsată cu un prejudiciu de peste 114.000 de euro.
Acte false drept ”acoperire”
Pentru a-și susține cauza nereală, femeia a depus la bancă un dosar conținând înscrisuri ”fabricate”, printre care o promisiune de vânzare-cumpărare care purta ștampila falsă a unui notar și un extras de carte funciară măsluit.
Mai mult, aceasta a mers până la a falsifica semnăturile unor presupuși cumpărători, inventând o declarație de intenție din partea unor martori care, în realitate, nu aveau nicio cunoștință despre tranzacție.
Prin fabricarea acestor dovezi și contrafacerea scrierii pe documentele oficiale, femeia a urmărit să creeze aparența unei vânzări iminente, reușind astfel să blocheze demersurile băncii de recuperare a datoriilor.
Această manevră de amânare a executării silite a cauzat UniCredit Bank cauzatoare de prejudiciu, cazul s-a transformat într-un dosar penal de înșelăciune și fals în înscrisuri oficiale.
Documente electronice și în format fizic, toate falsificate, găsite la pecrheziții
A ajuns în atenția anchetatorilor, care au descins la locuința femeii, din Constanța, în data de 27 mai 2024. Percheziția autorizată de Judecătoria Constanța a scos la iveală o adevărată arhivă de documente falsificate, pe care femeia le păstra atât în format fizic, cât și electronic.
Chiar în timpul verificărilor, aceasta a recunoscut că deține o parte din actele solicitate pe calculatorul personal. Polițiștii au identificat într-un folder de pe desktop variantele digitale ale promisiunilor de vânzare și ale extraselor de carte funciară folosite în inducerea în eroare a băncii.
Pentru a asigura conservarea probelor, oamenii legii au ridicat calculatorul împreună cu un telefon mobil, pentru a fi supuse unor expertize informatice.
A fost găsit, însă, și un teanc de înscrisuri găsite în locuință. Printre acestea se aflau cererile de reeșalonare a creditelor și solicitările de înstrăinare a imobilului trimise către UniCredit Bank, despre care procurorii afirmă că sunt falsificate.
De asemenea, au fost ridicate copii color ale unor promisiuni de vânzare ce purtau ștampile și semnături suspecte, precum și declarații de intenție atribuite unor martori care, în realitate, nu aveau nicio legătură cu tranzacțiile respective. Toate aceste obiecte și documente au fost puse sub sechestru pentru a fi folosite ca probe în continuarea cercetărilor penale.
Și-a recunoscut faptele în fața judecătorului
Astfel, după faza urmăririi penale, în care femeia a fost cercetată sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune și alte fapte, precum falsul în înscrisuri, femeia a fost trimisă în judecată, în 2024.
Ajunsă în această etapă procesuală și pusă în fața probelor, inculpata a solicitat judecarea prin metoda simplificată, pentru a beneficia de prevederile legale care să-i aducă o reducere substanțială a pedepsei.
Astfel, beneficiind de diminuarea pedepsei, pe data de 30 decembrie 2025 a fost condamnată la un an și șase luni cu suspendare, plus achitarea prejudiciului cauzat, de 114 mii de euro.
Procurorii sunt cei care au declarat apel împotriva sentinței penale, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel unde a fost stabilit termen la data de 25 martie și urmează să aflăm verdictul final.
Daniel ALBU
