Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a persoanelor sau asupra minorilor a fost constituit în baza Legii nr. 118/2019, care a completat și Legea nr. 76/2008, privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare. Registrul funcționează din data de 29.06.2021, iar la nivelul județului Constanța sunt înscrise 2.533 de persoane, dintre care 659 din municipiul-reședință de județ.
În prezent, în Registrul național automatizat sunt înscrise 64.853 de persoane, dintre care la nivelul județului Constanța sunt 2.533 de persoane, iar la nivelul municipiului sunt 659 de persoane. Printre acestea se află și Alexandru Laurențiu Ciorogaru, cadru didactic la o școală din Dobromir (la data faptelor), care a fost trimis în judecată pentru coruperea sexuală a minorilor.
De asemenea, precizăm că, din totalul celor 64.853 de persoane, 64.218 sunt născute în România, restul fiind născute în afara României.
Registrul se organizează de Ministerul Afacerilor Interne şi se ţine de unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu, respectiv structurile de cazier judiciar din cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române şi din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene.
De asemenea, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 118/2019, au fost desemnate şi alte structuri competente din cadrul Poliţiei Române, în scopul cunoaşterii, supravegherii şi identificării operative a persoanelor înscrise în registru.
Despre Legea nr. 118/2019
Legea nr. 118/2019 este o lege organică adoptată de Parlamentul României, în conformitate cu art. 73 alin. 3 din Constituția României, în scopul prevenirii și combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prevăzute și pedepsite de legea penală, precum și pentru a evita riscul recidivei.
Potrivit art. 25 din lege, „în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerele de resort, organele administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia de a evalua cadrul legal din domeniul de competenţă şi, după caz, de a demara demersurile necesare de natură legislativă şi/sau administrativă pentru a se asigura că unei persoane înscrise în Registru i se interzice, temporar sau permanent, să desfăşoare activităţi profesionale, activităţi de voluntariat sau orice alt tip de activităţi care presupun:
a) contactul direct cu copiii;
b) contactul direct cu persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile;
c) examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane“.
De asemenea, articolul 18 alin. (1) din acelaşi act normativ stipulează faptul că „instituţiile din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane au obligaţia de a solicita persoanelor cu care încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi prezentarea certificatului de integritate comportamentală“.
Certificatul de integritate comportamentală
Certificatul de integritate comportamentală se obţine în aceleaşi condiţii ca şi certificatul de cazier judiciar, de la orice unitate sau subunitate de poliţie în care funcţionează ghişeu pentru lucru cu publicul.
De asemenea, în conformitate cu art. 17 alin (1) şi (2), organele de urmărire penală sau instanţele de judecată, instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi justiţe, precum şi instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice, centrale şi locale pot solicita copie de pe Registru, document ce conţine toate datele înscrise în Registru. În cazul instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice, centrale şi locale, pentru obţinerea copiei de pe cazierul judiciar este necesară obţinerea, în prealabil, a consimţământului persoanei verificate.
Persoanele înscrise în evidenţa Registrului pot fi scoase dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (2) sau pe cele prevăzute la art. 10 alin. (3) din actul normativ menţionat anterior, după caz.
Astfel, persoanele fizice înscrise în Registru în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) se scot din evidenţă în una dintre următoarele situaţii:
a) faptele pe care le-au săvârşit nu mai sunt prevăzute de lege ca infracţiuni;
b) s-a dispus renunţarea la urmărirea penală sau clasarea faţă de ele ori s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal;
c) au trecut zece ani de la data când s-a pronunţat o hotărâre definitivă de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei şi nu s-a dispus amânarea sau revocarea acesteia;
d) au trecut 20 de ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult cinci ani;
e) la împlinirea vârstei de 85 de ani, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de cinci ani;
f) au decedat.
Persoanele fizice înscrise în Registru în temeiul art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) se scot din evidenţă după expirarea termenelor stipulate în comunicările statului de condamnare, în măsura în care aceste hotărâri nu au fost recunoscute de organele române competente.
Liliana BELCIUG
