Procesul care vizează deciziile luate la vârful Șantierului Naval Mangalia continuă în căile de atac. După ce Tribunalul Constanța a dat câștig de cauză statului român și a anulat hotărârea AGA din primăvara anului trecut, privind numirea unui administrator special, sentința inițială a fost contestată iar dosarul s-a mutat la Curtea de Apel unde a primit termen în această toamnă.
Atât administratorul judiciar al companiei, CITR SPRL, cât și partenerul olandez, Damen Holding BV, au declarat apel împotriva deciziei de la fond.
Instanța superioară a programat judecarea apelurilor la data de 21 octombrie, urmând a se pronunța ulterior.
Numai că, până la declararea apelurilor, magistrații Tribunalului au adus o serie de completări și clarificări primei sentințe, printr-o decizie pronunțată la începutul lunii iunie.
În primul rând, instanța a admis cererea reprezentanților statului român de recuperare a banilor cheltuiți în prima fază a procesului.
Astfel, administratorul judiciar a fost obligat să plătească reclamantului suma de 8.717 lei, bani care reprezintă cheltuieli judiciare ocazionate de judecarea fondului.
În al doilea rând, judecătorii au lămurit câteva aspecte, subliniind că desemnarea administratorului special, și nu a celui judiciar, cum se menționase dintr-o eroare, intră în competența adunării generale ordinare a asociaților, fără să fie necesar un cvorum special impus de legea insolvenței.
Totodată, s-a clarificat și cadrul legal pentru o eventuală convocare a adunării extraordinare, unde hotărârile ar fi trebuit luate strict cu majoritatea voturilor acționarilor prezenți sau reprezentați.
Reamintim că situația de la Șantierul Naval Mangalia este una critică, iar tensiunile dintre statul român și Damen Holding (partenerul olandez – n.r.) s-au accentuat în ultimii 3 ani, când olandezii și-au anunțat intenția de a se retrage din asociere și au cerut insolvența companiei.
Damen a invocat, la acel moment, modificările legislative adoptate de România, susținând că noile norme i-au anulat controlul managerial și operațional, încălcând astfel condițiile din contractu inițial de asociere.
Așa cum se știe, statul român deține 51% din acțiunile șantierului prin intermediul companiei Șantierul Naval 2 Mai SA, în timp ce olandezii dețin pachetul minoritar de 49%.
În urma acestui blocaj, activitatea de producție a șantierului a fost grav afectată. Compania a acumulat datorii semnificative către creditori și furnizori, iar lipsa comenzilor noi a dus la paralizarea operațiunilor.
Situația a generat o reacție în rândul angajaților, care au ieșit de mai multe ori în stradă în ultimul an, sindicatele reclamând lipsa de perspective, neplata la timp a drepturilor salariale și riscul pierderii locurilor de muncă.
La finele lunii aprilie a.c., Tribunalul a admis deschiderea procedurii falimentului, ceea ce înseamnă, practic, sfârșitul încercărilor de redresare a companiei în formula de management disputată de cele două părți.
Doar că, așa cum am arătat și în edițiile anterioare, nici licitațiile pentru preluarea acestui șantier nu au dat roade. Ultima ar fi trebuit să se desfășoare miercuri, 29 iulie, însă, așa cum se știe deja, aceasta nu a mai avut loc.
Daniel ALBU
Citește și:
