Cercetătorul științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, arheolog al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), a efectuat, în urmă cu câteva săptămâni, cercetări arheologice sistematice la Cetatea Sucidava Moesica, o zonă neexploatată până în prezent.
În ultimii ani, pe lângă numeroasele cercetări arheologice preventive pe care le-a coordonat, în calitate de responsabil științific de șantier în cetatea Tomis și în diverse situri arheologice din județul Constanța, Sorin Colesniuc a condus și cercetările arheologice sistematice de la Sacidava romană, cetate antică aflată pe malul drept al Dunării, între Rasova și Dunăreni.
În urma unor discuții, arheologul MINAC a hotărât să efectueze cercetări arheologice sistematice și în cetatea romano-bizantină Sucidava Moesica, aflată și ea pe malul drept al Dunării, la 3 km în aval de satul Izvoarele / Pârjoaia și la aproximativ 25 km în amonte de Sacidava.
Este important de menționat faptul că, dacă în cetăți antice din județul Constanța, precum Histria, Tomis, Callatis, Adamclisi, Capidava și altele, arheologii efectuează cercetări sistematice de peste 100 de ani, pentru Cetatea Sucidava Moesică aceasta este prima cercetare arheologică sistematică din istoria sa milenară.
Reporter Focus Press: De unde știați de existența acestei cetăți?
Cercetătorul științific dr. Sorin Marcel Colesniuc: Sucidava este cunoscută din mai multe izvoare istorice antice: Itinerarium Antonini consemnează așezările de pe Dunăre din sistemul militar defensiv roman șiplasează cetatea Sucidava între Durostorum și Axiopolis. Tabula Peutingeriană menționează Sagadava și Sucidava între Durostorum și Axiopolis, Sagadava aflându-se la o distanța de 27 km de Durostorum. În Notitia Dignitatum nu apare menționată Sucidava sau Sagadava în Scythia Minor, ci doar Sacidava. Ptolemeu, în lucrarea Îndreptar Geografic, plasează Sucidava între Durostorum și Axiopolis.
Ca ipoteză de lucru, arheologul Petre Diaconu localizează cetatea Dafne la Pârjoaia. El este de părere că împăratul Constantin cel Mare a înlocuit numele vechii cetăți Sucidava cu Dafne. În acest sens, Procopius din Caesarea amintește, în lucrarea De Aedificiis, de cetatea Dafne. Ammianus Marcellinus, în lucrarea Bellum Gothicum, menționează că împăratul roman Flavius Valens a ajuns în anul 367 la Dafne, după care a trecut Dunărea în lupta sa contra goților. În Notitia Dignitatum sunt consemnate trupele comitatense: constantini dafnenses și balistanii dafnenses.
Reporter Focus Press: Ce știm, în prezent, despre fortificația Sucidava Moesica?
Cercetătorul științific dr. Sorin Marcel Colesniuc: Zidul de incintă al fortificației Sucidava Moesica are formă rectangulară și este înconjurat de un șanț de apărare. Laturile dinspre est și vest aveau lungimea de aproximativ 80 m, iar latura de nord se păstra pe lungimea de 160 m (1,28 ha). În anul 1935 încă se mai vedeau porțiuni din zidurile cetății cu o grosime de peste 2 m, valul de apărare cu o lățime de aproape 4 m și șanțul de apărare. În anul 1975, niciun zid nu mai era vizibil din cauza locuitorilor din Satul Nou care au luat piatra pentru a o refolosi în construcții și din cauza pădurii plantate în zona cetății.
Așezarea militară este înconjurată de un șanț de apărare pe trei laturi, iar pe latura de nord este mărginită de Dunăre. Poarta cetății romane se află pe latura de sud-est. Lângă poartă au fost identificate două drumuri: unul se îndreaptă spre sud-vest, către cetatea Păcuiul lui Soare, iar al doilea drum este orientat spre sud-est, spre cetatea Altinum. Cetatea avea, se pare, câte un turn de apărare la fiecare colț și pe latura dinspre Dunăre. O parte a apeductului care aducea apa în cetate se mai păstrează și în prezent.
Reporter Focus Press: Care a fost evoluția cetății romano-bizantine Sucidava Moesica?
Cercetătorul științific dr. Sorin Marcel Colesniuc: Cetatea a fost ridicată în sec II p.Chr. După retragerea aureliană (271-274/275), Sucidava a devenit un puternic centru vamal. Cetatea a avut o evoluție înfloritoare începând cu sec IV p.Chr., dar mai ales în secolele V-VI p.Chr. O dovadă o reprezintă și numărul mare de plumburi sigilare descoperite în zonă, ceea ce denotă intensitatea comerțului practicat de către populația de pe malul stâng al Dunării.
Cercetările de suprafață de la Sucidava, în exteriorul zidurilor cetății, au dus și la descoperirea unei bazilici de mari dimensiuni (25,50 x 11,35), datată în sec. IV – VI p.Chr., orientată est-vest, cu absidă semicirculară pe latura de est. Dimensiunile destul de mari ale bazilicii și numărul mare de cruciulițe și obiecte de cult descoperite ne conturează imaginea existenței unei puternice comunități creștine la Sucidava, un oraș prosper la acea vreme unde, probabil, exista și o episcopie. Cetatea Sacidava a fost distrusă, după cum știm noi, în sec. al VI-lea p.Chr., ca urmare a invaziei avare din anul 587, atunci când au fost distruse și cetățile Tropaeum Traiani și Durostorum.
Reporter Focus Press: Care sunt cele mai importante descoperiri arheologice de la Sucidava Moesica?
Cercetătorul științific dr. Sorin Marcel Colesniuc: Printre descoperirile arheologice întâmplătoare de la Sucidava, din secolul XX, avem: reprezentări sculpturale, statuete din bronz, obiecte cu caracter creștin, cruci romano-bizantine, plăci votive, fragmente de rame din plumb, numeroase fragmente ceramice, opaițe, monede etc.
În primăvara anului 1984, în apropierea localității Izvoarele, la aproximativ un km în aval de cetatea romano-bizantină Sucidava, în ruptura malului Dunării, a fost descoperit întâmplător un tezaur romano-bizantin alcătuit din 17 obiecte de argint: un reliquarium (relicvariu – casetă în care se păstrează rămășițe din trupul sau obiectele unui sfânt), o pateră (vas pt libații – gustă și varsă ca omagiu adus divinității), o strecurătoare, o cană mare, o cană mică trilobată, șase boluri și șase lingurițe. Piesele se aflau într-o stare avansată de oxidare, unele bine conservate, altele în stare fragmentară. În punctul descoperirii s-a săpat o casetă de control, cu dimensiunile de 1,5 x 1,5 m, ceea ce a demonstrat că tezaurul nu fusese descoperit într-un complex arheologic, ci fusese îngropat la adâncimea de 1,2 m, în Antichitate. Tezaurul se remarcă printr-o varietate a categoriilor de obiecte. De asemenea, există deosebiri legate de maniera de execuție sau de redare a decorului, de ștampilare sau marcare cu inscripții a unor piese. Atelierele producătoare ale pieselor s-au aflat în răsăritul Imperiului. Tezaurul a fost utilizat în biserică, în scopuri liturgice, și poate fi datat în a doua jumătate a sec. al IV-lea și în prima jumătate a sec. al V-lea.
Reporter Focus Press: Ce descoperiri arheologice mai importante ați avut în campania arheologică a acestui an?
Cercetătorul științific dr. Sorin Marcel Colesniuc: În prima campanie arheologică sistematică, la cetatea romano-bizantină Sucidava Moesica, am trasat o secțiune de 10 x 2 m, paralelă cu malul Dunării. Ca urmare a cercetărilor arheologice, am scos la suprafață: numeroase fragmente ceramice datate perioada romano-bizantină, piroane din fier și lamele din fier, fragmente de vase din sticlă, fragmente osteologice zoomorfe, fusaiole din calcar și ceramică, patru piepteni din os (de mici dimensiuni) și o lamelă decorată din os, un fragment de inel din fier, trei monede din bronz și altele.
Reporter Focus Press: În concluzie, ce ar trebui să știe cititorii noștri despre cetatea romano-bizantină Sucidava Moesica?
Cercetătorul științific dr. Sorin Marcel Colesniuc: În urma studierii izvoarelor istorice și a descoperirilor arheologice, numismatice și epigrafice am localizat Sucidava Moesica la Pârjoaia-Izvoarele. Având în vedere descoperirile legate de circulația comercială, în perioadele romană și romano-bizantină, putem spune că cetatea a devenit un centru urban prosper. Numeroasele plumburi sigilare sunt o dovadă a comerțului intens practicat la Sucidava. O altă dovadă a imortanței acestei cetăți o reprezintă și întărirea și apărarea ei cu subunități legionare și vexilații auxiliare. Totodată, numeroasele cruciulițe descoperite în zonă, tezaurul euharistic și bazilica de mari dimensiuni ne demonstrează că exista o numeroasă comunitate creștină la Sucidava. În perioada otomană, cetatea Sucidava a fost cunoscută sub denumirea de Cale Gherghi (Orașul lui Gheorghe).
Loredana MIHAI
