Primăria Constanța este, cumva, în dificultate după pronunțarea verdictului final, pe data de 30 martie, în procesul dintre Georgeta Tapangea și Consiliul Local Constanța, cu privire la exproprierea din Tomis Nord.
Cunoscută în mediul antreprenorial pentru investițiile imobiliare din Constanța, Georgeta Tapangea deține un teren și o clădire în cartierul Tomis Nord, zona Tic-Tac, imobile care au fost ”râvnite” de administrația locală pentru dezvoltarea unui proiect de utilitate publică.
Pentru implementarea acestuia, Primăria Constanța deține deja o suprafață de teren consistentă, de 1286 metri pătrați, însă, potrivit proiectului, era nevoie și de suprafața de 230 de metri pătrați, proprietate privată a Georgetei Tapangea.
Astfel, în 2021, Consiliul Local a emis o hotărâre privind ”aprobarea declanșării procedurii de expropriere a imobilului – teren în suprafață de 230 mp – proprietate privată – situat pe amplasamentul obiectivului de investiții de utilitate publică și de interes local <<Amenajarea unei grădini publice în cartierul Tomis Nord, zona Brotăcei – TicTac din Municipiul Constanța>>, cu anexele sale”.
Așa cum am mai arătat, a urmat o serie de acțiuni în instanță privind suspendarea, apoi anularea acestui proiect, iar la finele lunii martie a.c., instanța a anulat definitiv această hotărâre de consiliu precum și toate actele juridice încheiate în baza acesteia. Practic, administrația locală trebuie să-și ia adio de la acest teren privat, pe care proprietarea are și o construcție.
Dat fiind această decizie în instanță, primarul Vergil Chițac nu a știut ce să răspundă cu privire la proiectul rămas ”în aer”.
”Analizăm acum istoria acestui litigiu”, ne-a declarat Vergil Chițac.
Urmează a se vedea dacă va reface proiectul limitându-se doar la suprafața deținută, cea de 1286 de metri, sau dacă va face un alt demers juridic.
Vom reveni și cu un punct de vedere al Georgetei Tapangea cu privire la acest proces care a fost finalizat definitiv.
Scurt istoric
În acțiunea din instanță Georgeta Tapangea a arătat că deține în proprietate imobilul încă din anul 2006, iar pentru edificarea unei construcții pe acest teren, a efectuat anumite lucrări impuse de autorități în vederea obținerii autorizației de construire.
Astfel, a fost obținut Certificatul de urbanism nr. 4386/09.12.2015 şi, în baza acestuia, autorizații de construire pentru deviere rețele hidroedilitare (alimentare cu apă şi rețea termoficare), pentru deviere rețele termice – execuție canal termic, fiind executate lucrări ample, inclusiv de înlocuire a conductelor uzate.
Mai mult, pe teren ar fi fost realizate, începând cu anul 2015, cu mult înainte de declararea oricărei intenții de expropriere, numeroase investiții în vederea construirii unei clădiri (trasare limite imobil şi puncte caracteristice, devierea traseului conductelor publice de utilități – apă, energie electrică şi energie termică –, cu devierea cablurilor de telefonie şi schimbarea căminelor pentru acestea, mutarea unui stâlp de iluminat etc.).
Ulterior, a fost emisă Autorizația de construire nr. 429 din 12.04.2017, prelungită prin Autorizația d construire nr. 1519 din 29.10.2018, în baza căreia au fost realizate lucrări de edificare, conform legii.
Doar că, așa cum precizam mai sus, în urmă cu câțiva ani, Primăria Constanța a elaborat un proiect care viza, printre altele, exproprierea Georgetei Tapangea și transformarea terenului într-o grădină publică pe o suprafață totală de 1.516 mp, din care avea doar 1286 de metri, iar pentru realizarea acesteia avea nevoie și de terenul privat învecinat, deținut de familia Tapangea, de 230 mp.
Practic, s-a propus exproprierea unui teren proprietate privată, pe care este începută edificarea unei construcții, antrenând costuri exorbitante pentru autoritatea locală şi mult disproporționate față de costurile efective ale grădinii ce urma a fi amenajată, ce ar fi putut deja să fie realizată, în timp extrem de scurt şi cu cheltuieli minime, pe restul de 1.286 mp de teren ce aparține Primăriei, potrivit Georgetei Tapangea.
Față de acestea, reclamanta a arătat că a formulat plângerea prealabilă împotriva HCLM 295/2021, respinsă în data de 4.11.2021. Ulterior aprobării Studiului de prefezabilitate, Primăria a trecut direct la declanşarea procedurii de expropriere, fiind emisă HCLM nr. 482/28.12.2021, hotărârea Consiliului Local privind aprobarea declanşării procedurii de expropriere a imobilului teren în suprafață de 230 mp, proprietate privată.
Reclamanta a atacat şi această hotărâre, plângerea-i prealabilă fiind, de asemenea, respinsă.
În continuarea expunerii, Tapangea a prezentat detaliat motivele sale ce ar demonstra nelegalitatea hotărârii Consiliului Local. Printre altele, a apreciat că actul contestat a fost adoptat cu încălcarea tuturor principiilor de transparență decizională în activitatea administrației publice, nefiind supusă niciunei forme de consultare şi de evaluare publică.
A subliniat că, în speță, nu sunt respectate principiul proporționalității, legalității şi satisfacerii interesului public, dar nici dispozițiile Codului administrativ, dovadă fiind lipsa unei analize reale şi serioase a impactului acestei soluții atât în ceea ce priveşte procedurile în sine, cât şi costurile reale ale acestei investiții.
Primăria ar fi trecut direct la declanşarea procedurii de expropriere, contrar dispozițiilor legale care ar impune aprobarea coridorului de expropriere numai dupa efectuarea Studiului de fezabilitate, inexistent la momentul emiterii hotărârii atacate.
Iar din informațiile publice, licitația pentru efectuarea Studiului de fezabilitate ar fi fost desfăşurată în decembrie 2021 şi contractul (în valoare de 60.000 de lei, plus TVA) ar fi fost semnat în ianuarie 2022, studiul nefiind realizat nici până la acest moment, deşi termenul era de opt luni.
Daniel ALBU
Citește și:
