O neînțelegere aparent banală între vecini, pornită de la o palmă de pământ, s-a transformat într-un proces de durată care a scos la iveală erori vechi de cadastru, reproșuri și tensiuni. Vorbim despre o revendicare imobiliară cu grănițuire, care a fost dezbătută, inițial, la Judecătoria Mangalia, apoi dosarul s-a mutat la Tribunalului Constanța, unde s-a judecat apelul, iar acum cauza a ajuns la Curtea de Apel care va da verdictul final.
Familia L. și V. Teodorescu a achiziționat, în 2017, o proprietate în satul 2 Mai, formată din teren și o construcție. Intenția lor a fost aceea de a reamenaja și extinde construcția existentă, însă s-au lovit de o situație neprevăzută: măsurătorile nu corespundeau cu actele.
Convinși că vecinul lor le ocupă o porțiune din proprietate, aceștia au solicitat în instanță obligarea acestuia de a le lăsa în deplină posesie o suprafață de 15 metri pătrați, invocând dreptul de proprietate.
De cealaltă parte, vecinul a susținut cu tărie că semnele de hotar au rămas neschimbate de decenii, încă de pe vremea când pământul fusese împărțit între prin partaj voluntar.
Mai mult decât atât, același vecin a contraatacat, la rândul lui, cu o cerere reconvențională, acuzându-i pe noii vecini că au ridicat un acoperiș care îi umbrește proprietatea și că au deschis ferestre fără a respecta distanța legală, solicitând totodată stabilirea definitivă a liniei de hotar pentru a pune capăt șicanelor.
Expertiza tehnică – „mărul discordiei” în instanță
Odată ajuns cazul în instanță, a fost efectuată o expertiză topografică, însă această probă a încins spiritele mai mult decât argumentele juridice. Expertul desemnat de instanță a descoperit că documentațiile cadastrale vechi din zonă erau viciate, fiind deplasate cu aproximativ 23 de centimetri spre sud-est.
În urma noilor măsurători realizate cu tehnologie modernă, s-a stabilit că pârâtul ocupa, într-adevăr, o porțiune din terenul reclamanților, însă suprafața reală era de 10 metri pătrați, nu de 15, așa cum se ceruse inițial.
Așa se face că soluția Judecătoriei Mangalia a fost în favoarea reclamanților, dar nu pentru intreaga suprafață disputată, ci în conformitate cu noile măsurători.
Atunci vecinul chemat în judecată (pârâtul –n.r.) a atacat soluția cu apel la Tribunalul, susținând că expertul a confundat o bordură decorativă de beton, construită de el în interiorul curții sale în urmă cu 15 ani, cu adevărata linie de hotar. El a invocat existența unui gard vechi de lemn care ar fi trebuit să fie punctul de reper, acuzând expertul de lipsă de imparțialitate și solicitând, fără succes, efectuarea unei noi expertize.
Verdictul Tribunalului
În urma analizării argumentelor și contraargumentelor depuse, judecătorii de la Tribunal au menținut, în apel, soluția Judecătoriei Mangalia.
Magistrații au considerat că raportul de expertiză, avizat inclusiv de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) fără obiecțiuni tehnice, este singura probă obiectivă capabilă să restabilească adevărul istoric al proprietăților.
Astfel, instanța a confirmat că linia de hotar trebuie să urmeze traseul identificat prin coordonatele GPS ale expertului, obligându-l pe pârât să restituie cei 10 metri pătrați revendicați.
Pe lângă pierderea terenului în această etapă procesuală, apelantul a fost obligat și la plata unor cheltuieli de judecată în cuantum de 2.000 de lei, reprezentând onorariul avocatului vecinilor săi.
Cu toate acestea, sentința nu a fost definitivă, fiind atacată, mai departe, de vecinul pârât, cu recurs.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Constanța, luni, 6 aprilie, iar magistrații de aici vor analiza recursul formulat de vecinul care a pierdut deja de două ori și vor da un verdict final.
Daniel ALBU
