Specialiștii în sănătate sunt îngrijorați în ceea ce privește începerea anului școlar și lansează un avertisment în acest sens. Reluarea activității în grădinițe și școli va aduce cu siguranță noi focare de infectare cu noul coronavirus. Interacțiunea directă între copii, între copii și cadrele didactice și între copii și membrii familiei vor fi mult mai intense, cu un grad de transmitere și interacțiune foarte mare, iar copiii, așa cum se știe până la această dată pot fi asimptomatici, pot transmite boala în comunitate sau în familie, acolo unde există persoane vulnerabile.
Cadrele medicale se așteaptă și la o creștere a numărului de infectări cu SARS-CoV-2 odată cu începerea noului an școlar. După începerea anului școlar, măștile de protecție ar putea fi folosite și în casă, măsură care ar fi necesară mai ales în locuințele în care copiii intră în contact cu bunicii, a anunțat profesorul Alexandru Rafila, duminică, 23 august a.c. Reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este de părere că vom asista la o creștere a numărului de infectări cu SARS-CoV-2 odată cu începerea noului an școlar. El a arătat că fiecare țară s-a confruntat cu această problemă, însă în România ar putea fi o evoluție îngrijorătoare, dacă până atunci nu intrăm pe o pantă descrescătoare a infecțiilor cu noul coronavirus și continuăm să avem în fiecare zi între 1.200 și 1.400 de cazuri noi.
Măștile de protecție ar putea fi folosite și în casă
Din această cauză, Alexandru Rafila consideră că, odată cu începerea școlii, ar trebui regândită interacțiunea copiilor cu persoanele vârstnice din familie, considerate vulnerabile, astfel încât elevii, care riscă să aducă virusul din comunitate, să nu-și pună în pericol aparținătorii. Acest lucru s-ar putea face printr-un set de reguli proprii stabilite în fiecare familie, în fiecare casă. Spre exemplu, atunci când are loc o interacțiune între copil și bunic, fiecare dintre ei să poarte mască sau să respecte pe cât posibil o anumită distanțare.
Noul an școlar începe în 14 septembrie. Direcția de Sănătate Publică din Constanța trebuie să informeze, până în 7 septembrie, Inspectoratul Școlar Județean privind situația epidemiologică, acesta urmând să propună scenariul de începere a şcolii. La rândul său, ISJ propune spre aprobare CJSU scenariul de funcţionare pentru fiecare unitate de învăţământ, în concordanţă cu situaţia epidemiologică la data de 7 septembrie, infrastructura şi resursele existente în fiecare unitate de învăţământ. CJSU va emite, până în data de 10 septembrie, hotărârea privind scenariul de funcționare pentru fiecare unitate de învăţământ.
În proiectul de ordin care stabileşte normele pentru începerea cursurilor se pune accent pe distanţarea de minimum un metru. Acolo unde nu este posibil, vor fi montate separatoare transparente. Alte măsuri se referă la faptul că elevii vor purta mască de protecţie şi trebuie supravegheaţi în pauze pentru a păstra distanţa şi nu vor face schimb de obiecte personale.
În Ordinul aflat în consultare publică pe site-ul Ministerului Sănătății până în data de 28 august a.c. se arată că măsurile esenţiale pentru prevenirea/limitarea pe cât posibil a îmbolnăvirii includ: igienă riguroasă a mâinilor; măsuri ferme de curăţenie şi dezinfecţie în unitatea de învăţământ; purtarea măştii de protecţie atât de către elevi, cât şi de către întregul personal pe toată perioada atunci când se află în interiorul unităţii de învăţământ; limitarea contactului dintre elevi din clase diferite, dar și evitarea schimbării sălii de clasă de către elevi pe parcursul unei zile. Principiul de urmat este „1 clasă de elevi = 1 sală de clasă”.
Cert este faptul că multe din afecțiunile copilăriei se transmit pe cale respiratorie. O boală infectocontagioasă a copilăriei este și scarlatina, care poate să evolueze în epidemii, școlile și grădinițele fiind terenul preferat al acestei boli, întâlnindu-se frecvent la grupa de vârstă cuprinsă între 5-10 ani. Lunile în care apar cele mai multe cazuri în România, conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), sunt mai-iunie și noiembrie-decembrie, băieții fiind mai afectați în comparație cu fetele.
De precizat faptul că scarlatina evoluează în mai multe stadii, caracteristice fiind erupția și angina eritematoasă ( roșu în gât), de multe ori cu depozite pultacee ( puroi ) și adenopatie (creșterea în volum a ganglionilor) din zona gâtului, însoțită de febră, frison, dureri abdominale. Conform legislației actuale, scarlatina este o boală cu raportare obligatorie de către furnizorii de servicii medicale. Această afecțiune prezintă un caracter sezonier de toamnă-iarnă și primăvară, cu incidența maximă în luna noiembrie și incidența minimă în luna aprilie, având caracter epidemic la 5-6 ani.
Deși oricine poate lua scarlatina, în mod frecvent cei mai afectați sunt copii cu vârsta între 5- 12 ani. “Cea mai mare incidență a cazurilor de scarlatină s-a înregistrat la grupa de vârsta 1-4 ani, urmată de grupa de vârsta 5-9 ani. Distribuția cazurilor pe sexe arată ca s-au înregistrat multe cazuri la sexul masculin decât la cel feminin. Majoritatea cazurilor de scarlatină (66%) au avut domiciliul în mediul urban și numai 34% în mediul rural. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în sezonul rece, cea mai mare incidență fiind în luna martie. Din totalul de 1.610 cazuri de scarlatină (confirmate şi probabile) 139 cazuri (8,6%) s-au grupat în focare (109 cazuri au costituit focare de colectivitate și 30 de cazuri focare familiale), restul fiind cazuri izolate”, conform ultimului raport al Institutului Național de Sănătate Publică din 2018.
În atenția medicilor din Constanța, în 2019, au ajuns 53 de cazuri de scarlatină: 35 proveneau din mediul urban și 18 din mediul rural. “La începerea anului școlar, de fiecare data, se face triajul epidemiologic. Printre bolile incluse pe lista triajului epidemiologic este și scarlatina, pentru că este o boală legată cumva de colectivitate. Majoritatea afecțiunilor copilăriei, numite bolile copilăriei, pojar, rubeolă, varicelă se transmit pe cale respiratorie. Avem aici încă o legătură cu gripa, virozele respiratorii și chiar cu infecția cu SARS-CoV2. Având în vedere că toate aceste afecțiuni se transmit pe cale respiratorie o măsură în plus sunt regulile de prevenire a acestor tipuri de infecții. Ne spălăm pe mâine, purtăm mască de protecție și respectăm distanța fizică. Regulile acestea sunt foarte de folos și pentru prevenirea altor boli. Pentru scarlatină, dar și pentru celelalte, este scoaterea copilului din colectivitate și urmărirea tratamentului în continuare, repaus, odihnă, tratament simptomatic și, încet-încet, boala se retrage”, a declarat, pentru Focus Press, dr. Loti Popescu, Master European Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, coordonator judeţean al Biroului de Programe şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Constanţa.
Astfel, în sezonul rece, ne putem aștepta și la multe cazuri de scarlatină în grădinițele din județul Constanța. Medicul Loti Popescu susține că scarlatina se transmite pe cale respiratorie, iar riscul de transmitere în colectivități este mai mare decât la alte boli infecțioase și mai dificil de gestionat: “Scarlatina este o boală contagioasă care se transmite prin contact direct cu bolnavii de scarlatină sau cu alte infecții streptococice. Se consideră că în lunile de toamnă (noiembrie, mai ales) scarlatina are incidența maximă. O categorie expusă unui risc major sunt preșcolarii și școlarii în colectivitatea cărora se pot dezvolta focare epidemice”.
Factori de risc în scarlatină
Streptococul beta-hemolitic de grup A, agentul care cauzează scarlatina, poate fi transmis pe cale respiratorie, prin contactul cu secrețiile unei persoane expuse, prin strănut sau tușit, vorbit, cântat. Astfel, o persoană riscă să se îmbolnăvească de scarlatină dacă își atinge cu mâna gura, nasul sau ochii, după ce a intrat în contact cu agentul patogen (streptococul).
Simptome pentru diagnosticarea în scarlatină
Centers for Disease Control and Prevention precizează manifestările principale care pot fi identificate la un bolnav de scarlatină:
- Gât inflamat, roșu
- Febră ridicată
- Iritație de culoarea roșie la coate
- Un înveliș albicios la nivelul limbii
- Dureri de cap
- Amețeli
- Vărsături
- Inflamația ganglionilor
- Dureri ale corpului
Măsuri de prevenție în scarlatină
În cazul în care un copil are scarlatină, medicul recomandă părinților să evite contactul copilului cu alți copii la școală sau în alte locuri publice, pe durata bolii. “Hainele sau alte obiecte cu care un bolnav de scarlatină a intrat în contact trebuie spălate foarte bine și dezinfectate. În cazul în care o persoană a atins aceste obiecte se recomandă spălatul foarte bine pe mâini cu apă și săpun. Folosirea ulterioară de dezinfectanți este un plus. Se recomandă o igienă atentă în baie, bucătarie, ăn cazul covoarelor, jucăriilor. Scoaterea copilului din colectivitate pentru a întrerupe lanțul de răspândire a infecției este prima indicație în acest caz. Dezinfecția este, de asemenea, importantă. Apoi medicul de familie și medicul specialist vor urmări cazul”, a conchis medicul Loti Popescu.
Majoritatea bolnavilor cu scarlatină se internează obligatoriu în spital timp de 7-10 zile pentru izolare și tratament. Repausul la pat este recomandat timp de 7-10 zile, după care bolnavul rămâne izolat la domiciliu până la 14-21 de zile de la începutul bolii, fiind urmărit în continuare de către medicul de familie până la 30 de zile, în vederea depistării eventualelor complicații. Se urmărește examenul de urină și exudatul faringian. Se consideră vindecat, un pacient care după 21 de zile de la debutul bolii, la două exudate faringiene consecutive nu se mai depistează streptococ beta-hemolitic, dacă examenele de urină sunt normale. Detalii complete despre metodologia de supraveghere a scarlatinei găsiți aici.
Alexandra VASILE
