Un constănțean se judecă cu vecinii săi pentru o parcelă de 35 de metri pătrați, despre care susține că îi aparține și care, spune el, ar fi fost ocupată abuziv de vecini. Procesul datează din 2019, iar până în prezent a trecut prin mai multe instanțe, dar fără a se găsi o rezolvare. La ultimul termen, din recurs, de marți, 3 iunie a.c., completul de judecată a dispus rejudecarea.
Vorbim de o speță în care se găsesc foarte mulți români, un litigiu între vecini cu privire la dreptul de proprietate și derivatele acestuia. Potrivit documentelor depuse la dosar, C.B. Victor, în calitate de reclamant, a chemat în judecată trei vecini, în calitate de pârâți, doi dintre ei fiind o familie.
În termeni largi, vorbim de un teren mult mai mare care, prin anii ’70, a aparținut unui singur proprietar și care l-a parcelat, ulterior fiind vândut către alți proprietari, în baza unor documente notariale. Mai departe, cele trei proprietăți au fost transmise, prin moștenire, către persoanele aflate în prezenta cauză, printre care și reclamantul, care a vândut o parte din teren.
Reclamantul a solicitat instanței, pe de o parte, să stabilească linia de hotar dintre proprietăți, iar pe de cealaltă parte, a cerut obligarea vecinilor săi să-i respecte dreptul de proprietate şi posesie, și lăsarea în deplină proprietate şi posesie a suprafaţei de teren de 35 de metri pătrați, despre care susține că îi aparține, conform unui act de moștenire din anii ’80. De precizat că terenul disputat se află lipit de proprietatea sa.
În motivare, reclamantul a arătat că a dobândit un teren în suprafaţă de 593 mp, în baza Certificatului de moştenitor nr. 86/12.02.1981, emis de un notar. Ulterior, în data de 19.06.1990, a încheiat un contract de vânzare- cumpărare cu unul dintre vecini, prin care i-a vândut suprafaţa de 161 mp, rămânând cu suprafaţa de 432 mp.
În luna februarie a anului 2014, la momentul la care a efectuat lucrările cadastrale, a constatat faptul că, din suprafaţa totală de teren de 432 mp, îi lipseşte suprafaţa de 35 mp, un expert cadastral fiind cel care a constatat că, în acte, terenul are 432 mp, iar suprafaţa din măsurători ca fiind 397 mp. Mai mult, reclamantul a precizat că la Serviciul Public de Impozite și Taxe a plătit, anual, impozit pentru un teren de 432 mp, nicidecum pentru 397 mp.
A apelat la forța coercitivă a statului
Așa se face că, în 2019, s-a adresat instanțelor de judecată, în speranța că se va face lumină în această privință, mai ales că vecinii săi nu erau de acord. A fost înregistrat, astfel, un dosar la Judecătoria Constanța, având ca obiect „Acțiune în revendicare“, prin care cerea stabilirea corectă a hotarului și obligarea vecinilor să-i înapoieze terenul revendicat.
În replică, unul dintre vecinii săi, având calitate de pârât, a invocat faptul că terenul aflat în proprietatea sa a fost dobândit prin moștenire în indiviziune cu alte trei persoane, printre care și reclamantul, fiind intabulat în Cartea funciară.
Mai mult, vecinul susține că, prin hotărâre judecătorească, reclamantului i-a revenit în proprietate exclusivă lotul nr. 2, exact așa cum apare în momentul de față.
„Deşi reclamantul susţine că proprietăţile sunt învecinate, acest aspect nu rezultă din înscrisurile ataşate acţiunii, astfel cum nu rezultă nici modalitatea în care reclamantul a ajuns la concluzia că diferenţa dintre suprafaţa din acte şi cea măsurată ar fi ocupată de pârâţi“, se arată în dosar.
De asemenea, se mai arată că și ceilalți vecini, părți în dosarul civil, ocupă mai muțin teren față decât scrie în actele de proprietate, diferența fiind de circa 17 metri pătrați.
Instanţa reţine că, în cadrul acţiunii în revendicare, reclamantului îi incumbă obligativitatea dovedirii pretenţiilor formulate, să facă dovada, pe de o parte a faptului că este titularul dreptului de proprietate asupra bunului pretins, suprafața de 35 de metri pătrați, iar pe de altă parte să facă dovada că vecinul ocupă în mod abuziv acest teren.
Din descrierea situaţiei de fapt reiese că reclamantul a cumpărat, în indiviziune, suprafaţa de 593 mp, teren ce a făcut parte dintr-un lot mai mare, în suprafaţă totală de 3.200 mp, şi nu a recepţionat imobilul în baza unei documentaţii cadastrale, pentru ca ulterior să vândă din terenul achiziţionat o suprafaţă de 161 mp, nici în privinţa acestui ultim raport juridic neexistând un act de dezmembrare. Astfel, pentru a se putea aprecia că, într-adevăr, reclamantul a rămas în proprietate cu suprafaţa de 432 mp, era necesar ca, în prealabil, să efectueze formalităţile necesare pentru ieşirea din indiviziune asupra suprafeţei de 3.200 mp, iar mai apoi asupra suprafeţei de 593 mp.
Pentru aceste motive, Judecătoria Constanța a respins acțiunea reclamantului ca nefondată, în decembrie 2021.
Mai departe, reclamantul a atacat sentința civilă cu apel, la Tribunalul Constanța. Nici aici nu a avut câștig de cauză, întrucât completul de apel i-a respins cererea de chemare în judecată, ca și prima instanță.
Ulterior, dosarul a ajuns la Curtea de Apel, în recurs, aceasta fiind ultima cale de atac. Numai că, aici, completul a casat hotărârea Tribunalului și a dispus rejudecarea apelului de către aceeași instanță, decizie luată marți, 4 iunie.
Prin urmare, Tribunalul va reanaliza motivele invocate de ambele părți, după care sentința ar putea ajunge, din nou, la Curte.
Daniel ALBU
Am și eu un proces de 30 de ani prin care încerc să oblig vecinul să respecte actele de proprietate cu cote si memoriu tehnic și nici un judecător nu ia în considerare aceste acte de proprietate. Fantastic! Actele de proprietate nu se respectă! Iar el mi-a furat cu ajutorul unui Executor 10mp folosind o schiță pe hârtie milimetrica fără cote și vecinatati! Și asta la 160mp (în acte) + 10mp executați de 2 ori. El deține 170mp în loc de 160mp. Iar 2 laturi sunt mai mari în realitate cu circa 70cm față de acte (celelalte 2 sunt conform contractului)! Și se duce un proces zeci de ani pentru că nu se vrea o rezolvare simplă!