Construcțiile lipite de gardul comun nu sunt tocmai legale în România, deși, așa cum se știe, din lipsă de spațiu, se apelează la astfel de compromisuri între vecini. Numai că, la un moment dat, pot apărea discuții, certuri sau chiar procese civile în instanță. Ce e de făcut în astfel de situații?
Codul civil din România prevede că orice construcție lipită de gardul comun este, în general, ilegală, potrivit Art. 612, care impune o distanță minimă de 60 de centimetri față de linia de hotar pentru orice construcții sau lucrări, cu excepția cazurilor prevăzute de lege sau de regulamentul de urbanism.
Derogarea de la această regulă se poate face doar prin acordul părților, exprimat în scris autentic, sau prin aprobarea din partea autorităților de urbanism. Încălcarea acestei reguli poate atrage consecințe, iar o planificare corectă, realizată cu consultarea unui specialist, este esențială. Asta strict din punct de vedere legal.
În realitate, există numeroase construcții lipite de garduri realizate doar în baza unor acorduri verbale, deși, în multe cazuri, nici măcar acestea nu au fost solicitate.
Așa se face că, în unele cazuri, astfel de construcții, fie ele magazii sau alte anexe, au fost făcute în baza unor acorduri verbale între vecini, în trecut, dar au creat divergențe între moștenitori sau cei care au cumpărat proprietățile respective.
Ce spun specialiștii în legislație
Pentru mai multe lămuriri l-am consultat pe avocatul Adrian Cuculis.
”În principiu, construcțiile pe gardul comun, atâta vreme cât nu deranjează pașnica și utila funcționalitate a gardului respectiv, sunt permise. Prin definiție, gardul,atâta vreme cat este amplasat corespunzător, respectiv jumătate pe un fond de proprietate și cealaltă parte pe celălalt fond,el devine prin destinație imobil și ca atare și proprietatea celor doi vecini.
Astfel se pune problema dacă vecinul își poate amplasa pe gardul comun un grătar, un cuptor sau chiar să zicem o construcție ușoară pe care să sprijine construcția ușoară sau bucătăria de vară.
Răspunsul este că aceste tipuri de amplasamente pot fi edificată în contextul în care nu umbresc terenul vecinului, respectă picătura streșinii, nu creează un disconfort vecinului prin utilizarea lor și nu produc modificări gardului comun. Este foarte posibil ca la unele dintre aceste construcții, mai ales cele care au fundație, să fie necesară chiar și obținerea unei autorizații de construire sau notificare a primăriei, motiv pentru care și primăria are un rol esențial în buna funcționare a relațiilor de vecinătate.
Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că nici o construcție nu este permisă și nici o modificare la gardul vecinului pe partea acestuia fără acordul lui”, ne-a precizat avocatul Adrian Cuculis.
De precizat că, la modul general, la construirea unei astfel de anexe lipită de gard trebuie să se țină cont de destinația acesteia, întrucât, în cazul unui incendiu, de exemplu la o bucătărie de vară, grătar, cuptor etc, prin intermediul acestora focul se poate extinde și poate cuprinde imobilele vecine de dincolo de gard.
Daniel ALBU
