În fiecare an, la 7 aprilie, marcăm Ziua Mondială a Sănătăţii. Anul acesta, tema Zilei Mondiale a Sănătății este „Sănătatea mea, dreptul meu”. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 530 milioane de copii suferă de carii dentare netratate ale dinților primari (dinții de lapte) și 796 milioane de persoane sunt afectate de boli parodontale.
La noi în țară, 7 din 10 copii în vârstă de 6 ani examinați de medicii stomatologi școlari nu au dentiția integră și jumătate dintre ei au nevoie de tratament preventiv sau curativ stomatologic, conform rezultatelor preliminare ale procesului de supraveghere și monitorizare a stării de sănătate orală a copiilor în școli din cadrul Programului Național de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educație pentru sănătate, Subprogramul Evaluarea stării de sănătate a copiilor și tinerilor. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), la nivel mondial, aproximativ 3,5 miliarde de oameni suferă de afecțiuni bucale; aceste afecțiuni sunt cauzate de o serie de factori de risc modificabili comuni multor boli netransmisibile (BNT) precum consumul de zahăr, consumul de tutun, consumul de alcool și igiena precară, precum și determinanții sociali și economici care stau la baza acestor comportamente.
În ceea ce privește deprinderile de igienă dentară și percepția propriei stări de sănătate orale, din evaluarea opiniei părinților copiilor din grupa de vârstă 6-14 ani, a reieșit că aprox. 51% dintre respondenți spun că se spală pe dinți de două sau mai multe ori pe zi și 49% consideră că au o stare de sănătate a dinților bună. Menținerea sănătății orale este esențială la toate vârstele însă obiceiurile sănătoase se deprind la vârsta copilăriei de aceea, introducerea spălatului pe dinți, de la apariția primului dinte, în programul zilnic al copilului precum și îngrijirea cavității bucale a bebelușului sunt esențiale.
Urgențele stomatologice, abcesul dentar, au făcut obiectul unui interviu Focus Press. De la medicul Adriana Teodora Câmpeanu am aflat cum reușește să-i facă pe pacienți să depășească teama de stomatolog, cum să ne îngrijim de igiena noastră orală și ne-a explicat cât de importantă este prevenția. Medicul Adriana Teodora Câmpeanu este un exemplu de disciplină și profesionalism, care pune știința și tehnica în slujba zâmbetului dumneavoastră. Medicul stomatolog asigură pacienților tratamente într-un mediu confortabil și relaxant, punând accent pe educarea pacienților în prevenirea și tratarea tuturor afecțiunilor stomatologice, construind astfel o relație strânsă între medic și pacient. Dr. Adriana Teodora Câmpeanu este medic primar stomatolog cu peste 18 ani de experiență în domeniu.
Reporter: Ce înseamnă un abces dentar?
Dr. Adriana Teodora Câmpeanu: Abcesul dentar este o acumulare de puroi din cauza unei infecții bacteriene. Popular se mai numește o pungă sau punguță de puroi. Abcesul dentar poate fi de două feluri, în funcție de localizarea lui. Un abces dentar care, în limbaj medical, se numește apical sau periapical, care se formează la vârful rădăcinii și un abces de natură gingivală, care se formează în jurul dintelui, între acesta și gingie.
Rep.: Cum recunoaștem un abces dentar și ce simptome ne poate da?
Dr. Adriana Teodora Câmpeanu: Pacienții, în primul rând, s-ar putea să se trezească dimineața cu „falca umflată” popular. Adică zona este umflată, este mai caldă, este modificată de culoare, este un pic mai roșie, mai eritematoasă. Bineînțeles că, în general, umflătura este însoțită de durere, de diferite forme, fie la rece, fie la dulce, fie o durere în momentul în care apropiem dinții, în momentul când încercăm să masticăm. Dacă abcesul este deja complicat, o să avem și alte semne și simptome generale ca febră, frison, imposibilitatea deschiderii gurii, iar acest abces poate să migreze și să cuprindă jumătate de față, partea orbitală, obrazul și vom vedea o deformare a feței.
Rep.: Care sunt cauzele abceselor dentare atât la copii, cât și la adulți?
Dr. Adriana Teodora Câmpeanu: De cele mai multe ori, în cazul abcesului apical este caria netratată, cu toate etapele ei de complicație, și anume caria profundă, apoi inflamația pulpei. Mai departe, din cauza infecției bacteriene, nervul deja este distrus, se transformă în necroză, gangrenă, iar la final avem abcesul dentar.
Rep.: Concret, din ce motive apar infecțiile dentare?
Dr. Adriana Teodora Câmpeanu: Cea mai comună și cea mai răspândită este igiena deficitară, care duce în zile, luni și mai departe ani, la apariția cariilor. Mai pot apărea din cauza traumatismelor care nu au fost tratate la timp, iar acestea duc și ele la complicații ale dinților respectivi. Mai rar, lucrări protetice vechi, neadaptate, care sub ele necesită refacerea dinților, care, bineînțeles, din cauza uzurii lucrării protetice a dus la infecții. În cazul abceselor gingivale sau parodontale, problema este boala parodontală, respectiv faptul că se produce atât retracția gingivală cât și cea osoasă. Acolo se acumulează placă dentară, se supra infectează și ajungem într-un final la aceste acumulări de puroi. Le spunem noi pungi parodontale, pungi cu puroi.
Rep.: Vorbiți-ne, vă rugăm, despre managementul durerii la domiciliu, pentru abcesul dentar, atât la copii, cât și la adulți. Ce putem face pentru ameliorarea durerii până ajungem la medicul stomatolog?
Dr. Adriana Teodora Câmpeanu: Sincer, nu recomand ca niciun pacient să nu facă nimic singur acasă. Nici măcar automedicația cu antibiotice nu o recomand. Dar, dacă totuși nu reușește să ajungă la medicul stomatolog, pacientul are acces la medicul de familie, care de urgență îi prescrie un tratament antibiotic și antiinflamator pe o perioadă de 5-7 zile. Medicul de familie poate să diagnosticheze, bineînțeles, doar exobucal, adică doar prin faptul că poate să observe asimetria facială, semnele și simptomele locale. Important este ca după diagnosticarea de medicul de familie și după tratamentul antibiotic, pacientul să se prezinte la stomatolog pentru a se realiza tratamentul local la nivelul dintelui afectat. Există această perioadă în care pacientul poate aștepta până se mai „dezumflă” dintele, cum spunem noi. De ce? Pentru că în momentul în care noi încercăm să acționăm asupra dintelui cu abces, vom avea dificultăți atât la anestezie, cât și la tratare. De ce? Din cauza faptului că pacientul nu poate deschide gura atât de bine încât noi să putem realiza tratamentul corect și să avem o vizibilitate bună. Deci, acasă, pacaientul poate să ia tratament antiantibiotic, antiinflamator, conform recomandărilor medicului sau farmacistului în caz de urgență gravă. Mai poate să pună comprese reci, dar nu gheață, direct pe obraz. Pacientul să evite să mănânce, bineînțeles, pe partea aceea. Pacientul să evite să perieze foarte drastic zona respectivă, să clătească gura cu antiseptice. Pot folosi inclusiv antiseptice bucale pentru ca nivelul de microbi din cavitatea bucală să scadă.
Rep.: Unde se pot adresa pacienții, dacă este weekend și nu au acces la medicul de familie?
Dr. Adariana Teodora Câmpeanu: La farmacist. Farmacistul poate să elibereze pentru două sau trei zile, în funcție de cum arată pacientul și de cum consideră farmacistul că este bine tratamentul pentru două-trei zile de antibiotice și antiinflamatorii.
Rep.: Care sunt provocările atunci când aveți pacienți copii în cabinetul medical?
Dr. Adriana Teodora Câmpeanu: Din păcate, părinții își aduc copiii doar la nevoie la stomatolog. Adică nu există aceste controale. Ele ar putea exista, dar părinții nu prea se țin de ele, în care copilașul să vină măcar o dată la 6 luni la stomatolog. Ne întâlnim frecvent cu patologia abcesului dentar fix în momentul când dintele este extrem de dureros, este umflat, iar copilul poate să facă o ușoară febră. Și atunci managementul pacientului copil este un pic mai dificil, în sensul că în primele ședințe întâi ne împrietenim. Așteptăm să acționeze tratamentul antibiotic și abia după ce nu mai avem niciun semn de inflamație să putem acționa asupra dințișorilor. Doar că, din păcate, tratamentul dintelui de lapte este aproximativ ireversibil dacă îl găsim în momentul abcesului și al fistulei de multe ori. Ce înseamnă fistulă? Puroiul reușește să penetreze tabla osoasă mandibulară sau maxilară și puroiul acesta se exteriorizează în cavitatea bucală. Toate lucrurile acestea dau o stare de neliniște, de neplăcere copilului și tratamentul este puțin mai anevoios. De ce ziceam că este ireversibil? Pentru că la dintele de lapte, având în vedere că urmează a fi schimbat, trebuie să avem în vedere managementul dintelui definitiv. Adică s-ar putea să ajungem la extracție, pentru a nu afecta dintele definitiv, aflat în vecinătate și urmează să erupă. Dacă vârsta copilului este mai mică și avem nevoie de dinte, rădăcinile nefiind încă rezorbite, putem încerca un tratament al canalelor radiculare până la momentul în care dintele va începe să se miște și îl vom pierde de pe arcadă.
Rep.: Cum reusiți să gestionați teama de stomatolog în privința pacienților mai mici?
Dr. Adriana Teodora Câmpeanu: Prima ședință este o ședință de acomodare a copilului cu cabinetul. Încercăm să găsim metode și mijloace verbale mai apropiate de copil. Îi explicăm înainte care sunt procedurile, îi arătăm instrumentele, chiar i le dăm în prima ședință să se joace. Îi explicăm ce urmează să se întâmple și îi promitem că, dacă durerea va fi prea mare, ne vom opri la timp și nu vom continua cu tratamentul astfel încât durerea să nu persiste. Important este să nu acționăm atunci când el este în puseu acut, pentru că durerile sunt mari și îl vom pierde pe pacient. Mai bine evaluăm situația, așteptăm să acționeze tratamentul antibiotic și antiinflamator și acționăm cu tratamentul abia mai târziu. Dacă situația este atât de complicată și abcesul este extrem de voluminos, întins, nu a reacționat la antibiotice, atunci de urgență facem drenajul endodontic, dacă altă soluție terapeutică nu avem. Adică să deschidem camera pulpară și prin ea să se elibereze puroiul acumulat.
Rep.: La ce complicații se poate ajunge dacă nu tratăm în mod corespunzător un abces dentar, la copii și la adulți?
Dr. Adriana Teodora Câmpeanu: Începem cu copiii. Așa cum v-am mai spus, în primul rând, poate afecta dintele definitiv din imediata apropiere și lucrul acesta ne interesează primordial. Apoi, este un focar de infecție și dacă nu îl tratăm, este un proces cronic ciclic. Nu l-am tratat acum, a trecut datorită antibioticelor, dar simptomele vor reveni la un anumit interval de timp, în funcție de fiecare individ în parte. La adult, mecanismele pot fi un pic mai complicate. Într-adevăr, la adult există această posibilitate să migreze abcesul de la nivelul dintelui de proveniență spre ochi, spre ureche. Următoarea etapă de complicație este flegmonul, adică deja a cuprins jumătate din cap și complicațiile pot fi majore. Complicațiile abcesului pot da complicații la nivelul organelor mari. Pentru că microbii intră în circulația mare, pot ajunge la inimă, pot ajunge la rinichi. Sunt pacienți care de la o măsea au făcut endocardită, au făcut nefrită. Există în literatura de specialitate și cazuri de deces. Sunt mai rare, dar am avut situații în care abcesul deja se complicase, iar tratamentul antibiotic nu a mai fost cel scontat. Vorbesc de cei care au administrat tratamentul oral, a fost nevoie de antibiotice intravenos, a fost nevoie de internare, de intervenția colegilor de la chirurgie buco-maxilo-facială, pentru a incizia aceste abcese. Refacerea după un astfel de incident și de o astfel de patologie este un pic mai complicată decât dacă pacientul s-ar fi prezentat în momentul în care ar fi simțit o mică durere și ar fi avut un abces mic la stomatolog.
Rep.: Ce ar trebui să înțeleagă cei care ne privesc acum, în ce constă tratamentul în cazul unui abces dentar?
Dr. Adriana Teodora Câmpeanu: Primul pas este evaluarea situației statusului dentar, adică care a fost dintele cauzal. Avem nevoie de o imagine radiologică sau dacă avem nevoie, de un Computer Tomograf. Observăm dintele. Cât de distrus este dintele? Iar aici, stomatologul, practicianul, ia decizia dacă dintele mai poate fi salvat sau nu. Dacă infecția este mare, dacă deja la nivelul rădăcinilor în spatele abcesului este deja un chist, avem nevoie de o intervenție chirurgicală. Dacă este doar un granulom, adică infecția este mai mică, atunci putem să extragem dintele. Dacă considerăm că acesta nu mai este viabil, nu îl mai putem reface, nu mai poate fi funcțional, nu îl mai putem folosi într-o lucrare protetică viitoare, îl tratăm prin tehnica clasică sau diverse tehnici endodontice care au apărut acum. Tratăm dintele, opturăm canalul, refacem coroana, dacă dintele are o porțiune coronară voluminoasă și bună, printr-o plombă. Dacă dintele este distrus, îl refacem, punem o coroniță.
Rep.: Ce recomandări aveți pentru pacienți după remiterea unui abces dentar?
Dr. Adriana Teodora Câmpeanu: După remitere, gândim că imediat pacientul a venit la stomatolog. Dacă îl lasă așa, a luat antibiotice și antiinflamatorii și nu a luat nicio decizie terapeutică sau dacă a fost la stomatolog doar pentru constatare, abcesul va reveni. Nu îndepărtăm cauza, îndepărtăm doar simptomele. Punga cu puroi sau abcesul sau granulomul sau chistul sunt acolo în continuare și, într-un interval de timp mai mic sau mai mare, simptomele vor reapărea și pot fi chiar mai grave decât prima dată.
Rep.: Cum prevenim abcesul dentar la copii? Dar la adulți?
Dr. Adriana Teodora Câmpeanu: Prevenția și la copii și la adulți constă în vizitele la stomatolog. Ce facem atunci? Dacă pacientul are deja carii complicate, începem tratamentul într-un puseu, într-o perioadă nedureroasă, nu într-un puseu dureros. Începem cu drenaj, cu tratament de canal, cu tot ce avem de făcut pe un dinte care este în această situație. Ce mai este important? Identificarea proceselor carioase din timp, când acestea deja nu sunt complicate și este foarte ușor să tratăm o carie într-o ședință, în câteva minute, să facem acest tratament care previne apariția complicațiilor mai târziu. Bineînțeles, importantă este igienizarea. Dacă vorbim despre abcesele parodontale, cele gingivale, o dată la 6 luni pentru adulți și pentru adolescenți, copii peste 12 ani. Igienizare complexă cu detartraj, cu airflow, cu periaj profesional și menținerea cavității bucale într-o stare de igienă corespunzătoare.
Rep.: Ce să nu facem în caz de urgențe stomatologice?
Dr. Adriana Teodora Câmpeanu: Ce să nu facem? Să nu ne tratăm după ureche, să nu ne tratăm cu diverse substanțe pe care le introducem în cavitate. De-a lungul experienței pot să vă spun tot felul de trăznăi. Nici nu știu dacă este bine să vă dau exemplele respective, ca nu cumva cineva să încerce să facă: diverse legume, diverse fructe introduse în cavitate, vată amestecată cu tot felul de produse introduse acolo. Ce trebuie să știe pacientul? În general, cavitatea unui dinte care are abces trebuie eliberată de orice fel de substanțe și orice fel de mâncare, orice fel de alimente ce se găsesc acolo, pentru ca toți microbii să poată ieși. În niciun caz să introducem alte lucruri acolo. Dacă nu avem recomandările specialistului, mai bine nu facem nimic.
Rep.: Ce-i îndemnați pe pacienți astfel încât să fie atrași de igiena orală și să conștientizeze importanța ei?
Dr. Adriana Teodora Câmpeanu: La momentul acesta educația trebuie făcută într-un alt mod decât se făcea mai demult. Când eram eu copil, ni se spunea să nu mâncăm dulce. Încă vin părinți la cabinet și mă roagă se le spun copiilor să nu mai mănânce dulciuri, să nu mai bea sucuri. O astfel de abordare este total greșită. Trebuie să-i învățăm pe copii că pot să mănânce dulciuri în cantități moderate, însă igiena dentară este obligatorie. Periajul de dimineață, dar mai ales cel de seară, trebuie efectuat cu conștiinciozitate, cu rigurozitate, două minute. Nu doar așa, să ne prefacem că ne periem pe dinți. Folosirea metodelor auxiliare de igienă, cum ar fi ața dentară, apa de gură, periuțele interdentare. Mai nou sunt la modă periuțele electrice. Recomandarea mea este să folosiți orice tip de periuță, dar folosiți corect și timpul corespunzător.
Rep.: Ce mesaj transmiteți cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății?
Dr. Adriana Teodora Câmpeanu: Vorbim de Ziua Mondială a Sănătății, vorbim de Ziua Mondială a Sănătății Orale, care a fost celebrată pe 20 martie. Nu pot să vă îndemn decât păstrați igiena dentară și vizitați medicul stomatolog, pentru că, din păcate, noi de la distanță, nu putem pune un diagnostic de precizie și nu vă putem ajuta decât aici, în cabinet.
Alexandra VASILE
