Constanța, cel mai vechi oraș fondat pe teritoriul actual al României, de către coloniștii greci, sub denumirea de Tomis, ascunde comori de o importanță istorică incontestabilă. Bătrâna cetate are povești și legende fascinante, care par să nu se stingă niciodată.
Deși cel mai cunoscut mormânt de tip hypogeu este cel de pe strada Ștefan cel Mare, primul mormânt pictat descoperit în Dobrogea a fost descoperit în perioada în care se scotea la lumină Edificiul Roman cu Mozaic: este vorba de cripta paleocreștină aflată sub Colegiul Național „Mihai Eminescu“ din Constanța.
Descoperirea a fost făcută în urmă cu aproximativ 60 de ani, în timpul lucrărilor de extindere a liceului, de către profesorul de istorie și arheologie Romulus Popa-Bran, alături de elevii Cercului de Istorie din cadrul instituției. Monumentul prezintă tavan boltit și trei morminte boltite pe partea estică, asemănătoare unor nișe funerare. În interior se mai păstrează fragmente de tencuială pictată cu motive vegetale și chenare geometrice, în ciuda scurgerilor de apă care au afectat construcția de-a lungul deceniilor.
Monumentul ar urma să fie pus în valoare după finalizarea proiectului de reabilitare termică a unității de învățământ de pe strada Traian nr. 19, din Zona Peninsulară a Constanței. Autoritățile locale și conducerea colegiului își propun să readucă în atenția publicului reperul arheologic și spiritual esențial pentru istoria creștinismului timpuriu la Tomis, cu fonduri europene.
„O descoperire fascinantă, dar prea puțin cunoscută“
Despre această comoară arheologică ne-a vorbit arheologul dr. Radu Petcu, cercetător științific în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC): „Este vorba de cripta de tip hypogeu de sub Colegiul Național «Mihai Eminescu» din Constanța, care are o poveste destul de interesantă și, ca toate celelalte monumente din orașul nostru, este mai puțin știută și mai puțin cercetată. Povestea criptei începe la începutul anilor 1960, când profesorul de istorie și directorul de atunci al liceului a descoperit această criptă, pe care a și săpat-o, cu ajutorul elevilor și al profesorilor“.
Arheologul Radu Petcu ne-a dezvăluit și un detaliu mai puțin cunoscut: la colegiu existau, în acea perioadă, cursuri de arheologie, susținute inclusiv de cercetători ai Muzeului de Arheologie Constanța, o tradiție pe care actuala conducere a liceului își propune să o reia. La săpături au luat parte și elevii de la acea vreme.
Cripta, parte a unei mari bazilici paleocreștine
„S-a stabilit ulterior că această criptă făcea parte dintr-o bazilică paleocreștină ridicată probabil în a doua jumătate a secolului al IV-lea d.Hr., care a funcționat și în secolul al V-lea. Cripta era amplasată sub altarul bisericii, iar în interior erau depuși martiri creștini“, explică arheologul MINAC.
Monumentul are 6,15 metri lungime și 3,75 metri lățime, fiind situat la 2,5 metri adâncime față de nivelul solului bazilicii. Accesul se făcea pe opt trepte din piatră, care se păstrează parțial și astăzi.
„Interiorul era alcătuit dintr-o sală centrală și trei nișe boltite, unde erau depuse sicriele martirilor. Pe pereți existau picturi murale, însă acestea s-au deteriorat din cauza infiltrațiilor de apă și a lucrărilor efectuate ulterior. Totuși, s-au păstrat fragmente de frescă, chenare decorative și reprezentări de vase și motive vegetale“, a adăugat Radu Petcu.
În anii ’90, o echipă de specialiști francezi a realizat studii detaliate asupra picturilor murale, confirmând bogăția decorului inițial. Tot în zonă s-au descoperit fragmente de mozaic și piese de marmură de o calitate excepțională, provenite, potrivit specialiștilor, din atelierele imperiale de lângă Constantinopol.
Proiect de restaurare și valorificare muzeală
„După finalizarea lucrărilor de renovare a clădirii liceului, se intenționează derularea unui proiect cu fonduri europene pentru punerea în valoare a criptei și amenajarea unui mic spațiu muzeal în incinta instituției. Ar fi o mare șansă ca elevii să învețe în contact direct cu un monument unic, iar un astfel de muzeu ar avea doar efecte pozitive pentru generațiile viitoare“, a subliniat arheologul Radu Petcu.
Loredana MIHAI
