În cadrul Complexul Muzeal de Științe ale Naturii (CMSN) din Constanța sunt aduse foarte multe păsări răpitoare de către constănțeni și nu numai, pentru că sunt rănite ori pentru că sunt pui prea mici să se descurce singure, iar ulterior sunt eliberate înapoi în mediul natural. Cea care are grijă de aceste viețuitoare este drd. Angelica Curlișcă, managerul Secției Delfinariu.
Aceasta a prezentat pentru ziarul Focus Press un exemplar de șoim al rândunelelor, adus la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii în urmă cu trei săptămâni, pe care trebuie să îl elibereze în mediul natural la sfârșitul lunii septembrie a.c., iar aceasta pentru că atunci se încheie perioada de migrare, următoarea fiind în primăvara anului viitor.
„Șoimul rândunelelor a venit acum trei săptămâni cu un ochișor umflat, dar s-a recuperat din acest punct de vedere, numai că nu vrea să se hrănească singurel. De când a venit nu a mâncat singurel. Nu zboară nici acum, celelalte exemplare, chiar dacă sunt pui, își păstrează comportamentul de pasăre răpitoare și zboară, dar sunt și exemplare, exact ca acest șoim al rândunelelor, care vor să fie alintați. Eu sper să renunțe la acest comportament pentru că finalul lunii septembrie este finalul perioadei în care șoimii rândunelelor se află la noi în țară, reprezintă ultima parte a migrației, astfel că, el va trebui să plece. Noi colaborăm cu Asociația de șoimi Accipiter, iar colegii de acolo ne sfătuiesc cum să procedăm astfel încât să îl facem să plece. Întâi de toate, păsările răpitoare sunt ocrotite prin lege. Nu pot rămâne la noi decât exemplarele care ar muri pe drum sau nu ar putea vâna. Un exemplu concret este uliul șoricar pe care îl avem de câțiva ani pentru că are o aripă operată, a avut fractură, iar pentru a supraviețui i-a fost îndepărtat vârful aripii, astfel nu mai poate zbura frumos, să vâneze, decât pe distanțe foarte scurte”, a explicat şefa secției Delfinariu din cadrul CMSN, Angelica Curlișcă, cea care se îngrijește ca aceste păsări să poată zbura din nou și să le trateze.
Angelica Curlișcă a detaliat şi ce alte păsări răpitoare au mai fost aduse în acest an la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii din municipiul Constanța, iar aici a enumerat cucuvele, ciuf, cuș și o superbă strigă, care din nefericire nu a mai supraviețuit, fiind adusă într-o stare gravă.
„Anul acesta am avut cucuvele, ciuș, ciufi de pădure, am avut și o strigă, care din păcate a avut hemoragie internă pe care nu am putut-o stopa, cel mai probabil aceasta a fost lovită de o mașină și, deși ne-am străduit, după două zile l-am pierdut. Era un exemplar splendid. Se mai întâmplă astfel de evenimente atunci când păsările răpitoare sunt accidentate. Aceste păsări răpitoare, când nu se află în mediul lor, renunță să lupte pentru ele. Am primit păsări și de la colegii de la Tulcea, pentru că anul trecut am prezentat o lucrare privind reabilitarea lor, iar acum am primit un pui de ciuf. Au adus și constănțenii, după furtuna din primăvară și am primit un vânturel, tot șoim, dar o altă specie, pe care l-a găsit în zona Poarta 6 și tot acolo a fost eliberat. Anul trecut a venit cineva cu un vânturel care a căzut din cuib și din păcate a pierdut un ochi, acela nu a supraviețuit. Acestea sunt păsări care iubesc libertatea și cerul foarte mult și atunci este greu să îi ceri unei păsări care zboară frumos în înaltul cerului să stea într-o zonă foarte mică”, a conchis Angelica Curlișcă, managerul secției Delfinariu.
Pentru că sunt aduse foarte multe păsări de către constănțeni și nu numai, Angelica Curlișcă atrage atenția și roagă ferm constănțenii să nu mai aducă pescăruși răniți, deoarece, pe lângă faptul că sunt periculoși când nu mai pot zbura, pentru că pot ciupi copiii care vin în vizită în cadrul CMSN Constanța, sunt și purtători de paraziți.
„Rugăm însă constănțenii să nu mai aducă pescăruși, pentru că aceștia sunt foarte agresivi, indiferent că sunt pui sau sunt adulți. Sunt foarte mulți care au aripi fracturate și nu pot fi reparate. Cel mai bine pentru ei ar fi să fie duși în zona Pescărie, acolo unde au apă mică, unde sunt și alți pescăruși ce îi pot învăța cum să se protejeze, cum să mănânce. Sunt păsări care mănâncă foarte mult din gunoaie și automat sunt și foarte parazitați, iar noi suntem o mică grădină zoologică și conform legii nu avem voie să avem aici animale, păsări care ar putea transmite boli la celelalte păsări. Pescărușii cu aripa ruptă nu pot zbura, iar copilașii care vin în vizită aici se pot duce, pot întinde mânuța și pot fi ciupiți și se pot repezi și la ochișori”, este mesajul transmis de Angelica Curlișcă.
Șoimul rândunelelor este cel mai mic șoim din România, acesta având mărimea unui porumbel. Se hrănește cu lilieci, insecte mari, rozătoare sau păsări mici și preferă să vâneze în zbor. Zboară la înălțime, astfel fiind confundat cu o drepnea. Asemănător tuturor speciilor din familia Falconidae nu-și construiește cuib, ci ocupă cuiburile altor păsări. Este o specie monogamă.
Loredana MIHAI
Citește și:



























