La Complexul Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța se întâmplă lucruri frumoase. Pe lângă faptul că, zilnic, copilașii găsesc aici motive de a zâmbi datorită reprezentațiilor delfinilor, sunetului păsărilor, spațiului verde, zonelor de agrement și animăluțelor, aici păsările răpitoare rănite își găsesc adăpost.
De ceva timp, cetățenii binevoitori ce găsesc păsări răpitoare rănite le aduc la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. Aici sunt îngrijite, tratate, hrănite, apoi li se dă drumul în natură, în mediul natural.
Reporterii Focus Press au întreprins o vizită la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii și au stat de vorbă cu șeful secției Delfinariu din cadrul CMSN, Angelica Curlișcă, cea care se îngrijește ca aceste păsări să poată zbura din nou și să le trateze.
Recent a fost tratat un pui de ciuf de pădure. Ciuful de pădure este o pasăre răpitoare de noapte din familia bufnițelor, ordinul strigiformelor, sedentară, răspândită în Europa, Asia, Africa de Nord și America de Nord. Are o mărimea de 36 cm.
Totodată, ne-a povestit despre vânturelul roșu pe care îl are în grijă de un an. Cunoscut și ca vânturel, marinică, șușugaie, vetrușcă, vinderel, șurligaie, acesta este o pasăre răpitoare de zi, specie de șoim, care preferă stâncăriile. Este o pasăre de pradă, mică, de culoare castanie.
„Răpitoarele sunt protejate de lege, în mod normal nu avem voie să le ținem, dar asta nu împiedică lumea ca atunci când găsește un pui căzut din cuib, ca să îl salveze de pisici, să îl ia și sâ îl aducă la noi. În mod normal ar trebui lăsat la noi pentru că părinții puilor vin și îl hrănesc. De curând, avem familii de ciufi de pădure în Parcul Tăbăcărie. Acolo se pot răni. Oamenii nu aduc doar pui răniți, dar și exemplare cu probleme de sănătate, cum este și exemplarul de pe umărul meu, care a fost aduc acum un an de zile. Vânturelul roșu avea un ochi cu probleme, ochiul s-a vindecat, dar nu mai este funcțional, la fel ca ciuful Vasilică. Acesta a fost găsit în luna iunie, în cădere și-a scos ochiul. Și el tot cu un ochișor vede, dar asta nu ne împiedică să îi ținem lângă noi. În natură s-ar putea să nu se descurce foarte bine, având în vedere că sunt niște răpitoare care vânează în zbor. La fel este și uliul șorecar, i-am pus numele Oliver, din spatele nostru, care a fost adus la noi cu o aripă fracturată. Medicul veterinar de aici i-a îndepărtat vârful aripii. La noi se recuperează păsările răpitoare. Am avut un exemplar de ciuș pe care l-am eliberat în natură. Acum avem ciuful, care învață să mănânce”, a spus Angelica Curlișă, șef secției Delfinariu.
Loredana MIHAI